Stârc de cireadă

Stârc de cireadă
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Clasă:	Aves
Ordin:	Pelecaniformes
Familie:	Ardeidae
Gen:	Bubulcus
Specie:	B. ibis
Nume binomial
	Bubulcus ibis; (Linnaeus, 1758)
Sinonime
	Ardea ibis Linnaeus, 1758; Ardeola ibis (Linnaeus, 1758); Bubulcus bubulcus; Egretta ibis (Linnaeus, 1758); Lepterodatis ibis (Linnaeus, 1758)
	Modifică text

Stârcul de cireadă (Bubulcus ibis) este o specie de stârc (familia Ardeidae) întâlnită în zonele tropicale, subtropicale și temperate calde. Majoritatea autorităților taxonomice grupează această specie și Bubulcus coromandus împreună, însă unele (inclusiv Uniunea Internațională a Ornitologilor^⁠(d)) le separă. În ciuda asemănărilor în ceea ce privește penajul cu egretele din genul Egretta, această specie este mai apropiată de stârcii din genul Ardea. Originar din Asia, Africa și Europa, a cunoscut o extindere rapidă a distribuției sale și a colonizat cu succes o mare parte din restul lumii în ultimul secol.

Taxonomie

Stârcul de cireadă a fost descris pentru prima dată în 1758 de către Linnaeus în lucrarea sa Systema naturae sub numele de Ardea ibis,^[1] dar a fost mutată în genul actual de către Charles Lucien Bonaparte în 1855.^[2] Numele său de gen Bubulcus înseamnă în latină "păstor", referindu-se la asocierea acestei specii cu vitele.^[3] Ibis este un cuvânt latin și grecesc care inițial se referea la o altă pasăre limicolă^⁠(d) albă, ibisul sacru,^[4] dar a fost aplicat acestei specii din greșeală.^[5]

În ciuda asemănărilor superficiale de aspect, stârcul de cireadă este mai strâns înrudită cu genul Ardea, care cuprinde stârcii mari decât cu majoritatea speciilor denumite egrete din genul Egretta.^[6]. Au fost înregistrate cazuri rare de hibridizare cu egreta mică albăstruie (Egretta caerulea), egreta mică (Egretta garzetta) și egreta de zăpadă (Egretta thula).^[7]

Galerie

Note

^ Linnaeus, C. (1758). Systema naturae per regna tria naturae, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata (în latină). Holmiae [Stockholm]: Laurentii Salvii. p. 144. A. capite laevi, corpore albo, rostro flavescente apice pedibusque nigris
^ Bonaparte, Charles Lucien (1855). „[untitled]”. Annales des Sciences Naturelles comprenant la zoologie (în franceză). 4 (1): 141.
^ Valpy, Francis Edward Jackson (1828). An Etymological Dictionary of the Latin Language. London; A. J. Valpy. p. 56.
^ „Ibis”. Webster's Online Dictionary. Webster's. Accesat în 15 martie 2008.
^ Jobling, James A (2010). The Helm Dictionary of Scientific Bird Names. London: Christopher Helm. p. 201. ISBN 978-1-4081-2501-4.
^ Sheldon, F.H. (1987). „Phylogeny of herons estimated from DNA-DNA hybridization data”. The Auk. 104 (1): 97–108. doi:10.2307/4087238  . JSTOR 4087238.
^ McCarthy, Eugene M. (2006). Handbook of Avian Hybrids of the World. Oxford University Press. p. 190. ISBN 0-19-518323-1.

Legături externe

Materiale media legate de Bubulcus ibis la Wikimedia Commons
Date legate de Bubulcus ibis la Wikispecies
Blasco-Zumeta, Javier; Heinze, Gerd-Michael. „Western cattle egret” (PDF). Identification Atlas of Aragon's Birds.

[Linnaeus1758-1] Linnaeus, C. (1758). Systema naturae per regna tria naturae, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata (în latină). Holmiae [Stockholm]: Laurentii Salvii. p. 144. A. capite laevi, corpore albo, rostro flavescente apice pedibusque nigris

[Bonaparte-2] Bonaparte, Charles Lucien (1855). „[untitled]”. Annales des Sciences Naturelles comprenant la zoologie (în franceză). 4 (1): 141.

[Valpy-3] Valpy, Francis Edward Jackson (1828). An Etymological Dictionary of the Latin Language. London; A. J. Valpy. p. 56.

[Webster-4] „Ibis”. Webster's Online Dictionary. Webster's. Accesat în 15 martie 2008.

[job-5] Jobling, James A (2010). The Helm Dictionary of Scientific Bird Names. London: Christopher Helm. p. 201. ISBN 978-1-4081-2501-4.

[Sheldon-6] Sheldon, F.H. (1987). „Phylogeny of herons estimated from DNA-DNA hybridization data”. The Auk. 104 (1): 97–108. doi:10.2307/4087238  . JSTOR 4087238.

[McCarthy2006-7] McCarthy, Eugene M. (2006). Handbook of Avian Hybrids of the World. Oxford University Press. p. 190. ISBN 0-19-518323-1.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]