Subcarpații Transilvaniei

Subcarpații Transilvaniei reprezintă o subdiviziune a Depresiunii colinare a Transilvaniei, fiind o succesiune de depresiuni și dealuri situate în partea de est a acesteia , la contactul ei cu Carpații Orientali. Denumirea provine de la caracteristicile reliefului, care este asemanator Subcarpaților.

Deși se numesc astfel, propriuzis nu reprezintă o diviziune a Subcarpaților, deoarece sunt diferiți din punct de vedere geologic (nu s-au format în același timp și în aceleași condiții).

LimiteModificare

Fizico-geografic, în nord și sud sunt limitați de văile râurilor Mureș și respectiv Olt, în est de munții Munții Gurghiu și Harghita, în nord-vest de Dealurile Bistriței și la vest de Podișul Transilvaniei.[1]

Nu există o unanimitate de păreri în privința limitei nordice a acestora (unele opinii indicând prelungirea acestora până la valea Someșului Mare sau doar până la Niraj)[1]

ReliefModificare

Succesiunea cuprinde dinspre lanțul montan spre Podișul Transilvaniei depresiuni submontane (Vălenii de Mureș, Gurghiu, Praid, Odorhei, Homoroadelor si Hoghiz), dealuri interne (Măgura Rez, Plopiș, Șiclodul, Bicheci – 1.080 m, cel mai înalt deal din Depresiunea Transilvaniei[necesită citare], Firtuș, Sinioara, Nădăscut), depresiuni intracolinare (Măgherani - Atid, Cristuru Secuiesc, Archita, Beia, Rupea) și dealuri externe.[2]

    Vezi și articolul:  Dealul PietrișVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

Fragmentarea reliefului este ridicată.[3]

GeologieModificare

Sunt formați dintr-o succesiune de sinclinale și anticlinale paralele cu munții[3], într-o zonă cu depozite miocene și pliocene (marne, nisipuri, conglomerate, tufuri vulcanice)[3]. Acestea, local sunt uneori acoperite de aglomerate vulcanice sau structuri piemontane. Fundamentul este cristalin. Cutele situate perimontan sunt deformate de către ascensiunea blocurilor de sare[necesită citare] (străpungeri diapire[3]).

Spre Podișul Transilvaniei cutele au configurație de brachianticlinale, deoarce au suferit ridicări sau coborâri locale.[necesită citare]

Depresiunile s-au format prin eroziune.[1]

ClimăModificare

Dealurile înalte și depresiunile sunt caracterizate de un climat răcoros. Primăvara se înregistrează ploi abundente.[3]

Rețeaua hidrograficăModificare

Rețeaua hidrografică aparține Mureșulului (cu afluenții Târnava Mare și Târnava Mică) și Oltului ( Homorodul Mare și Homorodul Mic). Primul colectează cea mai mare parte a apelor din zonă.[3]

Elemente de geografie economicăModificare

Principalele resurse ale zonei sunt: gazul metan, sarea, rocile de construcție, apele minerale și termale.[3]

ReferințeModificare

  1. ^ a b c Dinamica spațiului rural în Subcarpații Transilvaniei, Biro (Suciu) Bica, 2015, p. 5
  2. ^ Dinamica spațiului rural în Subcarpații Transilvaniei, Biro (Suciu) Bica, 2015, p. 50
  3. ^ a b c d e f g Dinamica spațiului rural în Subcarpații Transilvaniei, Biro (Suciu) Bica, 2015, p. 17

BibliografieModificare

Legături externeModificare