Teodor Bălan

Teodor Bălan pe la 1925
Date personale
Nume la naștereTheodorus Gregorius Balan Modificați la Wikidata
Născut Modificați la Wikidata
Cacica, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (87 de ani) Modificați la Wikidata
Gura Humorului, Suceava, România Modificați la Wikidata
PărințiGrigorie Bălan[*]
Maria Bălan[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie România
 Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
cadru didactic universitar[*]
autor de non-ficțiune[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata

Teodor Bălan, născut ca Theodorus Gregorius Balan, (n. , Cacica, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – d. , Gura Humorului, Suceava, România),[2] a fost un istoric român, docent și conferențiar universitar la Universitatea din Cernăuți (1932-1940) și director al Comisiei Arhivelor Statului din Cernăuți (1929-1940)[3]. Lucrarea sa principală este "Documente bucovinene", publicată în șase volume.

Teodor Bălan pe la 1910

Biografie modificare

 
Gura Humorului, 1900

Născut la Gura Humorului[3] în familia lui Grigorie și a Mariei Bălan, provenind pe linie paternă dintr-o familie de origine transilvăneană. A urmat școala primară și liceul la Cernăuți și apoi cursurile Facultății de Litere și Filosofie din Cernăuți, specializarea istorie-geografie. Studiile superioare le-a continuat la Viena (1904-1908). [4]

După absolvire, a lucrat ca profesor secundar la Câmpulung Moldovenesc, Cernăuți, Suceava în perioada anilor 1908-1932. A publicat în această perioadă un manual de istorie a românilor în limba germană ("Geschichte der Rumänen. Lehrbuch für die oberste Klasse der Mittelschulen", 1919) și un compendiu de istorie a românilor pentru pregătirea examenului de bacalaureat ("Chestiuni de istoria românilor pentru bacalaureat", 1928).

Între anii 1922-1923 s-a aflat la Viena, unde a încercat să-și susțină doctoratul în istorie cu lucrarea "Der Rumänenaufstand in Siebenbürgen in den Jahren 1848-1849" (Revoluția română din Transilvania din 1848/1849), dar a fost nevoit să renunțe din cauza dificultăților financiare. Își susține doctoratul abia în 1927, dar de această dată la Universitatea din Cernăuți cu o altă teză, "Suprimarea mișcărilor naționale din Bucovina în timpul războiului mondial 1914-1918".[5]

Ca urmare a pregătirii sale profesionale și a titlurilor științifice obținute, Teodor Bălan a predat între anii 1932-1940 la Universitatea din Cernăuți, catedra de istorie românească, mai întâi ca docent universitar, iar apoi pe post de conferențiar. A avut o activitate publicistică prestigioasă, publicând până în anul 1947 un număr de 126 de titluri, printre care se aflau șase volume de "Documente bucovinene", apărute între 1933 și 1942. Lucrările sale s-au concentrat pe istoria sa regională, a Moldovei de Nord, pe un vast areal temporal, din Evul Mediu și Până în Contemporaneitate. Prin studiile sale a reușit să ofere o viziune completă asupra anumitor personalități din zona sa natală precum Eudoxiu Hurmuzaki și Dimitrie Onciul[6].

Pasionat de studiul documentelor din arhive, el a fost membru (1924-1932) și apoi director (1933-1941) al Comisiei Arhivelor Statului din Cernăuți. În această calitate, a participat efectiv la organizarea Arhivelor Bucovinene din Cernăuți: a ordonat documentele, le-a catalogat, a dispus măsuri de salvare a documentelor oficiale (ale Comitetului Țării Bucovinei, Consiliului Școlar al Bucovinei, ale bisericilor și mănăstirilor din Bucovina etc.) în dorința de a demonstra atât caracterul românesc al Bucovinei, cât și continuitatea românilor în spațiul Bucovinei. El a tradus și publicat documente de o mare importanță, care au contribuit la dezvoltarea istoriografiei românești. A îndeplinit apoi funcția de director al Bibliotecii Universitare din Cernăuți (1941-1945).

După al doilea război mondial, s-a retras la Gura Humorului, unde a continuat să colecteze și să prelucreze documente, dar autoritățile comuniste nu au mai permis ca numele său să mai apară în nici o publicație. Între anii 1957-1972, el a reușit să publice 11 articole și studiul "Din istoria Cîmpulungului Moldovenesc", urmate de alte trei articole apărute postum. Au rămas numeroase lucrări în manuscris, publicate după 1990.[7]

Teodor Bălan a decedat la 25 noiembrie 1972.

În prezent, Școala Gimnazială „Teodor Bălan” Nr. 3 din Gura Humorului îi poartă numele.[8] Mai departe, o stradă în comuna lui de naștere precum în Suceava au fost denumite după el.[9]

Lucrări publicate modificare

 
Prima pagine a documente bucovinene I din 1933
  • "Geschichte der Rumänen. Lehrbuch für die oberste Klasse der Mittelschulen" (1919)
  • "Suprimarea mișcării naționale din Bucovina pe timpul războiului mondial 1914–1918" (1923)
  • "Răscoala țăranilor din ocolul Câmpulungului Moldovenesc din anul 1805" (1923)
  • "Frații George și Alexandru Hurmuzachi și ziarul Bucovina" (Cernăuți, 1924)
  • "Moșia Cernauca și familia Hurmuzachi" (1925)
  • "Teodor Racoce și Cherstomaticul românesc" (1925)
  • "Țara Șepenicului" (1926)
  • "Arcășiile din Bucovina" (1926)
  • "Familia Onciul" (Ed. Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1927)
  • Forum nobilium din Bucovina" (1927)
  • "Chestiuni de istoria românilor pentru bacalaureat" (1928)
  • "Berladnicii" (1928)
  • "Bucovina în Războiul Mondial" (1929)
  • "Noui documente câmpulungene" (Tipografia "Mitropolitul Silvestru", Cernăuți, 1929)
  • "Refugiații moldoveni în Bucovina 1821 și 1848" (1929)
  • "Der Ursprung der Familie Constantinovici-Grecul" (1930)
  • "Teodor Racoce: Cherstomaticul românesc din anul 1820" (1930)
  • "Vornicia în Moldova" (1931)
  • "Serbarea de la Putna" (1932)
  • "Documente bucovinene. Vol. I. 1507-1653" (Institutul de Arte grafice și Editură "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1933)
  • "Documente bucovinene. Vol. II. 1519-1662" (Institutul de Arte grafice și Editură "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1934)
  • "Răspuns d-lui Constantin V. Dimitriu" (1935)
  • "Documente bucovinene. Vol. III. 1573-1720" (Institutul de Arte grafice și Editură "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1937)
  • "Procesul Arboroasei 1872–1875" (1937)
  • "Satele dispărute din Bucovina" (1937)
  • "Dimitrie Onciul" (Tiparul ”Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți, 1938)
  • "Rolul lui Vasile Bodnărescu în preajma Unirii" (1938)
  • "Documente bucovinene. Vol. IV" (Cernăuți, 1938)
  • "Documente bucovinene. Vol. V. 1745-1760" (Cernăuți, 1939)
  • "Domnul Moldovei Grigorie Ghica și ziarul "Bucovina" 1850" (1943)
  • "Documente bucovinene. Vol. VI" (Casa Școalelor, București, 1943)
  • "Activitatea refugiaților moldoveni în Bucovina" (Sibiu, 1944)
  • "Eudoxiu Hurmuzachi și colecția sa de documente" (1944)
  • "Lămurirea unei confuzii istorice" (1945)
  • "Câteva documente bistrițene" (Muzeul Brukenthal din Sibiu, 1946)
  • "Din istoricul Câmpulungului Moldovenesc" (1960)
  • "Istoria teatrului românesc în Bucovina istorică" (Ed. Academiei Române, București, 2005) - ediție după manuscrise de Dumitru Vatamaniuc
  • "Documente bucovinene. Vol. VII–IX" (Ed. Taida, Iași, 2005–2006) - ediție îngrijită, note și comentarii de prof.univ. dr. Ioan Caproșu
  • "Die Geschichte des deutschen Theaters in der Bukowina 1825–1877/Istoria teatrului german în Bucovina 1825–1877" (Ed. Anima, București, 2007) - editată după manuscrise de către D. Vatamaniuc
  • "Conflictul pentru Tricolor. Un capitol din istoria politică a Bucovinei, 1898–1904" (Ed. Academiei Române, București, 2007) - ediție îngrijită, note, comentarii și cronologie de Marian Olaru

Note modificare

  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul Județean Suceava al Arhivelor Naționale: „Inventar - Fond personal Teodor Bălan (1402-1972)“, Suceava 1985, pachetul 1, nr. inv. 1, 2
  3. ^ a b Ștefănescu, Ștefan (coord.) (). Enciclopedia istoriografiei românești. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 48. 
  4. ^ Ștefănescu, Ștefan (coord.) (). Enciclopedia istoriografiei românești. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 48. 
  5. ^ Lect. univ. drd. Ileana-Maria Ratcu - "Teodor Bălan, istoric și arhivist al Bucovinei" (teză de doctorat în istorie susținută în 2004 la Facultatea de Istorie, Filosofie, Geografie a Universității din Craiova)
  6. ^ Ștefănescu, Ștefan (coord.) (). Enciclopedia istoriografiei românești. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 48. 
  7. ^ „Prof. univ. dr. Gheorghe Moldoveanu - "Apel la Istorie: Teodor Bălan". Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Prezentarea școlii „Teodor Bălan”
  9. ^ Date generale

Bibliografie modificare

  • Harieta Mareci - "Teodor Bălan (1885-1972): viața și opera (Ed. Junimea, Iași, 2003), 294 p.
  • Marian Olaru - "Viața politică din Bucovina în documente inedite din arhiva lui Teodor Bălan", în „Analele Bucovinei“, nr.1/2003, p. 93-125