Theuderic al III-lea

Date personale
Theuderic al III-lea

Născut	anii 650 d.Hr.^[2]
Decedat	691 d.Hr. (33 de ani)^[3]^[4]^[2]^[5]^[6]
Înmormântat	Arras
Părinți	Clovis al II-lea^[7] Balthild[*][[Balthild (Wife of Clovis II)\|]]^[2]
Frați și surori	Childéric al II-lea^[2] Chlothar al III-lea^[8]
Căsătorit cu	Clothildis Doda[*]^[9]
Copii	Clovis IV[][[Clovis IV (King of the Franks)\|]]^[10] Childebert III[]^[11] Chrodelind of Franconia[*]^[7]
Ocupație	monarh
Locul desfășurării activității	Paris^[12]
Apartenență nobiliară
Titluri	rege al francilor (679 d.Hr.–691 d.Hr.)^[1] rege al francilor (673 d.Hr.–691 d.Hr.)^[1]
Familie nobiliară	Dinastia Merovingiană^[2]
Rege al francilor
Domnie	679 d.Hr. – 691 d.Hr.
Predecesor	Dagobertus II[*][[Dagobertus II (Frankish king)\|]]
Succesor	Clovis IV[*][[Clovis IV (King of the Franks)\|]]
Rege al francilor
Domnie	673 d.Hr. – 673 d.Hr.
Predecesor	Chlothar al III-lea
Succesor	Childéric al II-lea
Rege al francilor
Domnie	675 d.Hr. – 679 d.Hr.
Predecesor	Childéric al II-lea
Succesor	nimeni
Modifică date / text

Thierry al III-lea (sau Theuderic al III-lea) (n. anii 650 d.Hr. – d. 691 d.Hr.) a fost regele francilor din Neustria în 673 și între 675 și 679, apoi regele tuturor francilor din 679 până în 691.

Biografie

Născut în jurul anului 657, Thierry al III-lea este cel mai mic fiu al regelui Clovis al II-lea și al reginei Bathilde. El îi succede fratelui său, Chlothar al III-lea, în 673.

Marele său maestru de palat, Ébroïn, un personaj energic și controversat, nu este unanim acceptat de către franci, ceea ce duce la izbucnirea unui complot împotriva celor doi. Thierry al III-lea și Ébroïn sunt tonsurați și trimiși în mănăstiri. Thierry este înlocuit de fratele său, Childéric al II-lea, regele Austrasiei.

Doi ani mai târziu, Childéric al II-lea este asasinat de nobili. Thierry al III-lea este rechemat din mănăstirea Saint-Denis și proclamat rege al francilor la Saint-Cloud.

În acest moment, Ébroïn părăsește mănăstirea și revendică funcția de mare maestru al palatului din Neustria. El adună o armată împotriva noului maestru de palat, Leudesius. Acesta, cuprins de panică, fuge împreună cu regele Thierry.

Ébroïn preia puterea, apoi îl asasinează pe Leudesius. În continuare, îl proclamă rege al Austrasiei pe tânărul Clovis, pe care îl prezintă drept fiul defunctului Clotaire al III-lea. Totuși, văzând că nu primește suficient sprijin, Ébroïn renunță la susținerea lui Clovis al III-lea și se mulțumește cu titlul de maestru de palat al Neustriei.

Thierry al III-lea îi acordă iertarea fostului său consilier Ébroïn și îi oferă puteri depline.

În 678, Thierry convoacă un sinod al episcopilor pentru a-l judeca pe episcopul Léger din Autun, acuzat de Ébroïn de complicitate la asasinarea regelui Childéric al II-lea. Deși nu există nicio dovadă împotriva sa, episcopul este destituit de colegii săi și condamnat la moarte de către rege.

În 679, după moartea marelui lor maestru de palat, Wulfoald, austrasienii, conduși de Martin și Pepin de Herstal, se revoltă. Ébroïn și Thierry al III-lea mobilizează armata și înfrâng austrasienii la Lucofao.

În 680, Ébroïn este asasinat de Ermenfred, ceea ce pune în pericol puterea Neustriei. Profitând de această situație, liderul austrasienilor, Pépin de Herstal, instalează în Neustria un maestru de palat favorabil: Waratton.

La moartea acestuia, în 685, funcția este preluată de ginerele său, Berchaire, care rupe relațiile cu Austrasia și restabilește independența Neustriei. Totuși, Pépin de Herstal nu acceptă această situație și lansează o campanie împotriva lui Berchaire și Thierry al III-lea.

În 687, Pépin îi înfrânge în bătălia de la Tertry, iar Neustria este definitiv învinsă.

Regele Thierry al III-lea cade în mâinile lui Pépin de Herstal. Acesta îl lipsește complet de orice putere de decizie și îl obligă să-l urmeze în Austrasia.

În Neustria, Pépin îl lasă pe Norbert, unul dintre fidelii săi, să conducă afacerile regatului.

Thierry al III-lea moare câțiva ani mai târziu, în 691, la vârsta de 34 de ani.

Familie

Din prima sa căsătorie cu Clotilde, Thierry al III-lea a avut doi fii, Clovis și Childebert, pe care i-a lăsat în urma sa.

Fiul său cel mare, Clovis al IV-lea, îi succede la tron.

Din relația sa cu Dode, probabil o soră a lui Pepin, Thierry al III-lea ar fi fost tatăl regelui Chlothar al IV-lea, precum și al Bertradei de Prüm^[13].

Mormântul

Thierry al III-lea a fost înmormântat în abația Saint-Vaast din Arras, pe care o înzestrase cu numeroase favoruri.

După ce a asigurat regența în timpul domniei fiului lor, Clovis al IV-lea, soția sa, Clotilde (cca. 650 – cca. 692/694), i s-a alăturat în mormânt.

Pe mormântul lor a fost ridicat un mausoleu magnific în secolul al XIII-lea, care a fost păstrat până la mijlocul secolului al XVIII-lea. În 1747, asemenea altor monumente, mormântul a fost mutat în subsolurile abației, dar nu a mai fost niciodată regăsit.

Note

^ ^a ^b La Préhistoire des Capétiens[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ ^a ^b ^c ^d ^e La Préhistoire des Capétiens[*], p. 113-118 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ Theodoricus III Francorum, Corpus Corporum
^ Thierry III King of Franks, British Museum person-institution thesaurus[*]
^ Teodoric III de Borgonya-Nèustria-Austràsia, Gran Enciclopèdia Catalana
^ Theodoricus III Francorum Rex, Documenta Catholica Omnia
^ ^a ^b The Peerage
^ La Préhistoire des Capétiens[*], p. 112-113 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ La Préhistoire des Capétiens[*], p. 114-115 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ La Préhistoire des Capétiens[*], p. 118 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ La Préhistoire des Capétiens[*], p. 118-119 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ „Theuderic al III-lea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 30 martie 2015
^ Settipani, Christian (2014). Les ancêtres de Charlemagne : les 2048 quartiers du premier empereur franc (în franceză). Oxford: Unit for Prosopographical Research. ISBN 978-1-900934-15-2.

Vezi și

Listă de monarhi francezi

Legături externe

Materiale media legate de Theuderic al III-lea la Wikimedia Commons
Resurse relevante pentru de arte plastice:
- en Theuderic al III-lea pe pagina de internet British Museum (accesat la 13/02/2025)
Note în dicționare sau enciclopedii generale:
- en Theuderic al III-lea pe pagina de internet Britannica (accesat la 13/02/2025)
- de en Theuderic al III-lea pe pagina de internet Deutsche Biographie (accesat la 13/02/2025)
- it Theuderic al III-lea pe pagina de intenet Enciclopedia De Agostini (accesat la 13/02/2025)
- ca Theuderic al III-lea pe pagina de internet Gran Enciclopèdia Catalana (accesat la 13/02/2025)
- fr Theuderic al III-lea pe pagina de internet Larousse (accesat la 13/02/2025)
- fr Theuderic al III-lea pe pagina de internet Universalis (accesat la 13/02/2025)

[7fb3a64b5d2e5fe19aa6d35791bc9d1a-1] La Préhistoire des Capétiens[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[68658ea4eac283e7b2de26e13c1561af-2] La Préhistoire des Capétiens[*], p. 113-118 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[6a57e0c84cc6ef8780f9371c8ec81e6f-3] Theodoricus III Francorum, Corpus Corporum

[8f17bd385d5ed41650b2f1106dbb22d1-4] Thierry III King of Franks, British Museum person-institution thesaurus[*]

[f3c8712d2c22614c511bc4aac5afe42f-5] Teodoric III de Borgonya-Nèustria-Austràsia, Gran Enciclopèdia Catalana

[0202f42f5f781e4fd8bf77334e3b8330-6] Theodoricus III Francorum Rex, Documenta Catholica Omnia

[93182849e1f52a0c3a2c846046c30a37-7] The Peerage

[f37f572b919a2f41ebf3021f683bab70-8] La Préhistoire des Capétiens[*], p. 112-113 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[a7a99e8b623df6252529f2039fa4dc84-9] La Préhistoire des Capétiens[*], p. 114-115 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[e7bb0260eb164620295a1578e0232a4b-10] La Préhistoire des Capétiens[*], p. 118 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[5b18f9b57d5b52f7f1e003a45fe31d86-11] La Préhistoire des Capétiens[*], p. 118-119 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[7685d5af197e71d53ff57dc5d5490bd9-12] „Theuderic al III-lea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 30 martie 2015

[13] Settipani, Christian (2014). Les ancêtres de Charlemagne : les 2048 quartiers du premier empereur franc (în franceză). Oxford: Unit for Prosopographical Research. ISBN 978-1-900934-15-2.

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[1]

[13]