Wikipedia

Thomas a Kempis

Thomas a Kempis

Thomas a Kempis
Date personale
Nume la naștereThomas Haemerkken Modificați la Wikidata
Născut1379 / 1380
Kempen, Renania de Nord-Westfalia
Decedat24 august 1471[1]
Sint-Agnietenberg bij Zwolle[2], Țările de Jos
ÎnmormântatOverijssel
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Zwolle () Modificați la Wikidata
Părințitatăl: Ioan Haemerken,
mama: Gertrude Haemerken
Naționalitate germană
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiecălugăr
Limbi vorbitelimba neerlandeză
limba latină[4] Modificați la Wikidata
PregătireFlorens Radewyns[*][[Florens Radewyns (Dutch priest and scholar)|​]][3]
Geert Groote[*][[Geert Groote (Dutch Renaissance humanist and mystic)|​]][3]  Modificați la Wikidata
Profesor pentruAlexander Hegius von Heek[*][[Alexander Hegius von Heek (German Renaissance humanist)|​]][3]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Limbilimba latină  Modificați la Wikidata
Specie literarădevoțiune creștină
Opere semnificativeImitatio Christi
Note
Beatificat de Biserica Catolică
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Fericitul Thomas a Kempis[5], în germană Thomas von Kempen, (n. Kempen, Renania de Nord-Westfalia, Germania, 1379/1380 - d. 24 august 1471[1], Sint-Agnietenberg bij Zwolle, Overijssel, Țările de Jos) a fost un călugăr creștin augustinian, din Evul Mediu. I se atribuie una dintre cele mai cunoscute cărți de devoțiune creștină Imitatio Christi / De Imitatione Christi[6], redactată în limba latină medievală.

Biografie modificare

Thomas a Kempis s-a născut prin anii 1379-1380, în localitatea Kempen, din actualul land german Renania de Nord-Westfalia, în Arhidieceza de Köln. Tatăl său, Ioan / Johannes Haemerken, era meșteșugar, prelucrător de metale, iar mama sa a fost Gertrude Haemerken. Thomas avea un frate mai mare, Ioan / Johannes.

După ce a urmat școala latină din Kempen, Thomas și-a urmat fratele mai mare, Johannes, și s-a stabilit în Deventer în 1395. A devenit un copist plin de talent. Mai târziu, a fost admis la mănăstirea Augustinienilor Sfânta Agnes de pe Munte de lângă Zwolle[7], aflată în nordul Țărilor de Jos, unde fratele său Iohannes îl precedase. Thomas a fost hirotonit preot în 1413 și a devenit subabate de Windesheim[8], în 1429.

La mănăstirea Sint-Agnietenberg bij Zwolle / Sfânta Agnes de pe Munte, de lângă Zwolle, Thomas a dus o viață liniștită și modestă, împărțindu-și timpul între exercițiile de devoțiune, scriere și copiere, educația și pregătirea novicilor[9]. A copiat Biblia, în patru exemplare; dintre acestea, un exemplar este păstrat la Darmstadt, în cinci volume. Învățăturile sale erau foarte citite, iar lucrările sale abundă în citate biblice, îndeosebi din Noul Testament.

Thomas a Kempis este autorul unui mare număr de scrieri spirituale, dintre care, cea mai cunoscută este Imitatio Christi (Urmarea lui Hristos / Imitațiunea lui Cristos). Această lucrare a avut o răspândire remarcabilă, în limba latină ori în traduceri, în lumea întreagă, mai ales după inventarea tiparului.

Viața lui Thomas a Kempis este, fără îndoială, caracterizată prin cuvintele, scrise drept legendă pe un tablou vechi care se presupune că-l reprezintă: „În toate lucrurile am căutat pacea și n-am găsit-o nicăieri decât în cărți și în retragerea din lume.[10]”

Thomas a Kempis a murit la 24 august 1471[1], în mănăstirea Sint-Agnietenberg bij Zwolle / Sfânta Agnes de pe Munte, de lângă Zwolle, unde a fost înmormântat. În timpul Reformei Religioase Protestante, mănăstirea Sfânta Agnes a fost distrusă, iar rămășițele pământești ale lui Thomas a Kempis au fost transferate la Biserica Sfântul Mihail de la Zwolle, unde s-au aflat până în anul 2006, când au fost așezate în Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Zwolle. Un monument a fost ridicat în cinstea lui la Biserica Sf. Mihail din Zwolle, în Overijssel, la 11 noiembrie 1897.

Biserica Catolică l-a beatificat. Este sărbătorit în fiecare an la 25 august.

Opera modificare

Imitatio Christi / De Imitatione Christi modificare

Articol principal: Imitațiunea lui Cristos.

Cea mai cunoscută lucrare atribuită lui Thomas a Kempis este Imitatio Christi.[11] În cei peste 500 de ani câți au trecut de la redactarea ei, după Biblie, Imitatio Christi este cartea de îndrumare spirituală cea mai tipărită, în cele mai multe limbi și în cele mai multe exemplare.[12] În limba latină a fost tipărită în peste 2000 de ediții. Leibniz scria undeva că Imitatio Christi este „una dintre cele mai bune cărți care s-au scris cândva”. Atât credincioșii catolici, credincioșii ortodocși, cât și credincioșii protestanți o admiră și se înfruptă din bogăția spirituală pe care o degajă.

Traduceri în limba română a lucrării Imitatio Christi modificare

  • A Thomii dela Câmp, De Urmarea lui Hristos, patru cărți, Tiparul Seminarului, Blaj, 1812, traducere de Samuil Micu; este prima traducere cunoscută în limba română.
  • Urmare lui Iisus Hristos, Tipografia lui I. Kopainig, 1845, traducere de Gavriil Munteanu (reeditată în 1901, 1938, 1944);
  • Imitațiunea lui Cristos, Bacău, 1902, traducere de P. N.;
  • Imitațiunea lui Cristos, Iași, 1932, traducere de I. B., la Institutul „Presa Bună”;
  • Thomas a Kempis, Imitațiunea lui Cristos, Arhiepiscopia Romano-Catolică București, 1992, traducere de Andrei Brezianu;
  • Urmarea lui Hristos, tipărită cu binecuvântarea Preasfințitului Eftimie Luca, episcopul Romanului, Editura „Bunavestire”, Bacău, 1997, reeditare a traducerii lui Gavriil Munteanu.

E demn de știut că prima traducere cunoscută în limba slavonă a lucrării Imitatio Christi e datorată unui român, boierul cărturar Udriște Năsturel, cumnatul domnitorului Matei Basarab. Traducerea a fost realizată și tipărită în secolul al XVII-lea, la Mănăstirea Dealu.[13]

Alte lucrări (selecție) modificare

 
Opera spirituale, 1568.
  • Vera sapientia
  • Dialogus noviciorum
  • Hortulus rosarum
  • Vallis liliorum
  • Orationes et meditationes de vita Christi
  • Soliloquium animae
  • De disciplina claustralium
  • Hospitale pauperum
  • Libellus spiritualis exercitii

Moaștele / relicvele Fericitului Thomas a Kempis modificare

 
Raclă / relicvariu conținând moaște ale Fericitului Thomas a Kempis. Pe raclă se poate citi, în latină: RELIQVIÆ PII THOMÆ A KEMPIS, iar în biserică se poate citi, în limba latină textul: HONORI, NON MEMORIAE THOMAE KEMPENSIS, CUJUS NOMEN PERENNIUS QUAM MONUMENTUM[14]

Până în 2005, moaștele / relicvele Fericitului Thomas a Kempis se aflau într-unul din altarele Bisericii Sf. Mihail din Zwolle, în provincia Overijssel, Țările de Jos. De aici, în anul 2006, au fost transferate la Bazilica Adormirea Maicii Domnului[15] aflată în centrul orașului Zwolle.

Trivia modificare

  • Papa Ioan Paul I a murit[16] în timp ce citea De Imitatione Christi.[17]
  • În 2004, când s-a făcut alegerea celui mai mare olandez, Thomas a Kempis s-a clasat pe locul 71.

Galerie de imagini modificare

  •  
    Marcă poştală emisă de serviciile poştale ale Republicii Federale Germania, în 1971, dedicată lui Thomas a Kempis
  •  
    Monumentul din Zwolle dedicat lui Thomas a Kempis
  •  
    Thomas a Kempis la Mănăstirea Sfânta Agnes de pe Munte (ulei pe pânză din secolul al XVII-lea). Pictura originală se află la Stedelijk Museum din Zwolle.
  •  
    Thomas a Kempis, portret realizat de un contemporan al călugărului, la Zwolle.
  •  
    De Imitatione Christi (manuscris păstrat la Koninklijke Bibliotheek, din Bruxelles)
  •  
    Thomas a Kempis

Bibliografie modificare

  • Thomas a Kempis, Imitațiunea lui Cristos, Traducere nouă, după originalul latin, cu stabilirea concordanțelor citatelor din Sfînta Scriptură de Andrei Brezianu, Arhiepiscopia Romano-Catolică București, 1992;
  • Urmarea lui Hristos, Cu o prefață de Preot Prof. Toma Chiricuță[18], Tipărită cu Binecuvântarea Preasfințitului †Eftimie, Episcopul Romanului, Editura „Bunavestire”, Bacău, 1997.
  • Paul Poupard, Le Pape, PUF, Collection „Que sais-je?”, Paris, 1980.
  • Ioan M. Bota, Patrologia, ediția II-a, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 2002 ISBN 973-9288-75-8.

Note modificare

  1. ^ a b c Notice d'autorité de la BnF. Dans Edition et diffusion de lImitation de Jésus-Christ, dir. Yann Sordet et M. Delaveau, BnF, 2012, Thomas a Kempis est donné mort en 1470.
  2. ^ Mănăstirea Sfânta Agnes de pe Munte, de lângă Zwolle
  3. ^ a b c Genealogia matematicienilor 
  4. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ Alte nume sub care este cunoscut: Tomáš Hemerken Kempenský, Thomas Haemerkken, Thomas Hammerlein, Thomas Hemerken, Thomas Hämerken, Thomas van Kempen, Tomás de Kempis
  6. ^ Lucrarea Imitatio Christi / De Imitatione Christi este cunoscută cititorilor români în traduceri având titlul De Urmarea lui Hristos, Urmarea lui Hristos, Imitațiunea lui Cristos.
  7. ^ În neerlandeză: Sint-Agnietenberg bij Zwolle
  8. ^ Ioan M. Bota, Patrologia, p. 378.
  9. ^ Andrei Brezianu, În loc de prefață, Thomas a Kempis, Imitațiunea lui Cristos, p. XIII.
  10. ^ În limba latină, în original: « In omnibus requiem quaesivi, et nusquam inveni nisi in angulo cum libro. »
  11. ^ Cunoscută și cu numele de De Imitatione Christi.
  12. ^ Andrei Brezianu, În loc de prefață, Thomas a Kempis, Imitațiunea lui Cristos, p. IV.
  13. ^ Andrei Brezianu, În loc de prefață, Thomas a Kempis, Imitațiunea lui Cristos, p. XIV.
  14. ^ În traducere în limba română: În onoarea, nu în memoria lui Thomas a Kempis, al cărui nume este mai durabil decât orice monument.
  15. ^ În limba neerlandeză: Basiliek van Onze-Lieve-Vrouw-ten-Hemelopneming
  16. ^ Papa Ioan Paul I a murit la 28 septembrie 1978.
  17. ^ Paul Poupard, Le Pape.
  18. ^ Părintele Toma Chiricuță de la Biserica Zlătari, autorul Prefeței (Câteva rânduri către cititor), consideră că autorul lucrării este necunoscut: „Dăm drumul, în lumea cititorilor români, unei noi tipărituri, a vechii și prea binecuvântatei cărți, scrisă acum mai bine de cinci sute de ani, de un anonim și care poartă sugestivul titlu: Urmarea lui Hristos.” Câteva rânduri către cititor, in Urmarea lui Hristos, Tipărită cu Binecuvântarea Preasfințitului †Eftimie, Episcopul Romanului, Editura „Bunavestire”, Bacău, p. 3.

Legături externe modificare

Vezi și modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Thomas_a_Kempis&oldid=15759953