Tropar
Acest articol face parte din seria Sfânta Liturghie | |
Liturghia pregătitoare | |
Proscomidia Obiecte liturgice Veșminte | |
Liturghia cuvântului | |
Ectenia Mare Antifoanele Ieșirea cu Sfânta Evanghelie Troparul sărbătorii Trisaghionul Apostolul Evanghelia Predica Ectenia cererii stăruitoare Ectenia celor chemați | |
Liturghia euharistică | |
Heruvicul Ieșirea cu Cinstitele Daruri Ectenia credincioșilor Crezul Anaforaua Epicleza Axionul Rugăciunea „Tatăl nostru” Împărtășirea Încheierea Anafura | |
Liturghia Darurilor Înainte Sfințite | |
Troparul (din limba greacă τροπαριον, derivat de la τροπος, mod de a fi, dar și: trop, ritm, melodie, mod melodic), în ritul bizantin, este o scurtă rugăciune care anunță sau explică într-o formă poetică evenimentul liturgic prăznuit în acea zi sau care rezumă viața sfântului comemorat în ziua respectivă, în funcție de calendarul bisericesc, și care se cântă:
- la sfârșitul vecerniei și utreniei;
- la începutul utreniei, după hexapsalm, în continuarea prochimenului «Dumnezeu e Domnul sau a versetelor aleluiatice;
- la ceasurile mici, după psalmodie;
- în alte împrejurări excepționale.
Scurt istoric
modificareTroparele s-au adăugat foarte repede cultului Bisericii creștine primare, care a folosit inițial imne și rugăciuni de proveniență biblică.
Deși au putut fi la începuturi sub formă de proză liberă de orice regulă, cu timpul s-au impus în compoziția troparelor reguli ritmice (pe baza accentului tonic) și melodice care le-au transformat în adevărate strofe poetice.
Câteva din aceste compoziții poetice specifice, care se citesc sau se cântă în diferite momente ale cultului liturgic, sunt: condacul, icosul și stihirile.
Prin dezvoltarea artei compunerii troparelor s-a născut imnografia bisericească, care constituie astăzi o parte substanțială a cultului Bisericii creștine în general, și al Bisericii de Răsărit în special.
La greci, ceea ce românește numim «tropar», se numește «apolytikion» («final»), câtă vreme τροπαριον se folosește pentru orice strofă.
Troparul bizantin corespunde antifoanelor mari din riturile occidentale, ce se cântă la vecernie și utrenie înainte și după Cântarea Mariei și respectiv Cântarea lui Zaharia.
Exemple
modificareTroparul sfântului mare mucenic Gheorghe (care se cântă cu ocazia sărbătorii sfântului Gheorghe - 23 aprilie -, precum și în bisericile închinate acestui sfânt): "Ca un apărător al celor robiți și celor săraci folositor, neputincioșilor doctor, conducătorilor ajutător, Purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mantuiască sufletele noastre." - în format audio Arhivat în , la Wayback Machine.
Vezi și
modificareBibliografie
modificare- Léon Clugnet, Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Eglise grecque, Paris, 1895.
- Martine Roty, Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Eglise russe (troisième édition revue et augmentée), Institut d'Etudes Slaves, Paris, 1992.
- Preot Prof. Dr. Ene Braniște, Liturgica generală (ediția a II-a revăzută și completată), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993.
Legături externe
modificare- Despre Tropar la enciclopedia OrthodoxWiki
- Dicționar liturgic - Troparul[nefuncțională], 3 martie 2009, Pr. Asist. Dr. Ioan Valentin Istrati, Ziarul Lumina
- Un Crez doxologic în miniatură - troparul Învierii, al glasului 5 Arhivat în , la Wayback Machine., 25 august 2010, Pr. Marian Sava, Ziarul Lumina
Studii de imnografie:
- Spiritualitatea ortodoxă în slujbele cuvioșilor din Mineiul pe luna ianuarie
- Sfintele Paști și Săptămâna luminată, culmea spiritualității ortodoxe
Tropare în format audio:
- Troparul Ortodoxiei Arhivat în , la Wayback Machine.
- Troparul Nașterii Domnului Arhivat în , la Wayback Machine.
- Troparul Sf. Ștefan cel Mare Arhivat în , la Wayback Machine.
- Troparul Sf. Gheorghe Arhivat în , la Wayback Machine.