Deschide meniul principal
Ucrainenii din România
Українці Румунії
Ucraineni Romania 2002.PNG
Ucrainenii din România (2002)
Populație totală

61.350 (0,3%) (2002)

Regiuni cu populație semnificativă
Județul Maramureș 34027 [1][2]
Județul Suceava 8.506 (0,93%)[3]
Județul Timiș 7.321 (1,08%)
Județul Caraș-Severin 2.579 (0.94%)
Limbi vorbite
Ucraineană,Română
Religii
Greco-Catolicism, Ortodoxism
Grupuri înrudite sau legate cultural
Ucrainenii din Slovacia, Ucrainenii din Republica Moldova, Ucrainenii din Voivodina, Ucrainenii din Rusia
Note
Vezi și: Ucraineni, Limba ucraineană, România.

Ucrainenii (în ucraineană Українці) sunt al treilea grup etnic minoritar din România ca mărime, numărând 50.900 de persoane conform recensământului din 2011 (61.350 de persoane conform recensământului din 2002), adică 0,3% din totalul populației.

Cuprins

DescriereModificare

Ucrainenii trăiesc mai ales în nordul țării, în zonele din apropierea graniței cu Ucraina. Mai mult de jumătate din ucrainenii din România se află în Județul Maramureș, unde sunt 6,67% din totalul populației județului. Un număr semnificativ de ucraineni se găsesc și în Județul Suceava (8.506 persoane) și Județul Timiș (7.261 persoane). În județul Tulcea au fost numărați 1.279 ucraineni. În 12 comune din România, ucrainenii dețin majoritatea.

Ca minoritate etnică recunoscută oficial, ucrainenii au un scaun asigurat în Camera Deputaților. Ștefan Tcaciuc a ocupat această poziție din 1990 până la moartea sa în 2005, când a fost înlocuit de către Ștefan Buciuta.In urma alegerilor parlamentare din 09.12.2012 locul de deputat al minorității Ucrainene l-a ocupat avocatul Ioan Maricico. Liceul "Taras Șevcenko" din Sighetu Marmației este dedicat minorității ucrainene, aici se predă în limba ucraineană. În unele regiuni, ucrainenii dețin denumiri alternative: "rusini","ruteni" (în Maramureș, Bucovina, Banat și Crișana), "huțuli" (în zona muntoasă a Bucovinei) sau "haholi" (în Dobrogea). În trecut erau deseori numiți "ruși" sau "rusnaci" (nu în sens peiorativ! ), denumire acordată în general slavilor răsăriteni. Astfel, unele localități din nordul Carpaților Răsăriteni poartă toponime care derivă din cuvântul "rus": Ruscova, Rușii Bârgăului, Rus, Câmpulung Rusesc, Rușii-Munți, Rușii-Mănăstioara etc.

Personalități ucrainene în RomâniaModificare

Vezi șiModificare

ReferințeModificare

  1. ^ (6,67%)
  2. ^ Romániai népszámlási adatok 2002
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 

Legături externeModificare