Statul Maghiar

(Redirecționat de la Ungaria (1944-1945))
Statul Maghiar
Ungaria
Magyar Állam
—  Stat marionetă dependent de Germaniei Naziste  —
 – 
DrapelStemă
DrapelStemă
Imn național
"Himnusz"
CapitalăBudapesta
Limbălimba maghiară
Religiecatolicism
Guvernare
Formă de guvernaredictatură
Conducător 
 - 1944 - 1945Ferenc Szálasi
Istorie
Epoca istoricăal doilea război mondial
Fondare1944
Capitularea Germaniei
Economie
MonedăPengheul maghiar

Statul Maghiar (în limba maghiară: Magyar Állam), cunoscut și sub denumirea Guvernul Unității Naționale (în limba maghiară: Nemzeti Összefogás Kormánya) a fost un stat efemer marionetă al Germaniei Naziste, format pe 16 octombrie 1944, după ce regentul Miklós Horthy a fost îndepărtat de la putere de naziștii maghiari..[1] Liderul partidului nazist maghiar - Partidul Crucilor cu SăgețiFerenc Szálasi s-a autoproclamat Liderul națiunii maghiare (Nemzetvezető) în locul lui Horthy. Principalul obiectiv al noului stat a fost menținerea controlului naziștilor în țară, în condițiile în care frontul ajunsese și în Ungaria.

Istoria Ungariei

Acest articol este parte a unei serii
Panonia, formarea Ungariei
Panonia
Preistoria maghiarilor
Cucerirea Bazinului Panonic
Anii incursiunilor militare
Evul Mediu
Principatul Ungariei
Regatul Ungariei
Regatul Ungariei la începutul Epocii Moderne
Ocupația otomană
Regatul Ungariei Răsăritene
Principatul Transilvaniei
Războiul de independență condus de Francisc Rákóczi al II-lea (1703-1711)
Ungaria Regală
Istoria maghiară în secolul al XIX-lea
Epoca reformelor
Revoluția Maghiară din 1848-1849
Compromisul austro-ungar din 1867
Imperiul Austro-Ungar
Istoria maghiară în secolul al XX-lea
Revoluția Mîja-de-toamnă
Republica Ungară (1918-1919)
Republica Ungară a Sfaturilor
Republica Ungară (1919–1920)
Tratatul de la Trianon
Regatul Ungariei (1920–1944)
Ungaria în cel de-al Doilea Război Mondial
Statul Maghiar (1944-1945)
Republica Populară Ungară
Revoluția din 1956
Ungaria contemporană
Republica Ungară

Portal Ungaria
 v  d  m 

După preluarea puterii de către naziștii maghiari, Ungaria a trebuit să facă față atât ofensivei armatei Uniunii Sovietice și trupelor române (care eliberaseră Transilvania) cât și distrugerii infrastructurii naționale de către armata germană în retragere. În decembrie 1944, după câteva zile de la crearea noului guvern, a izbucnit Bătălia de la Budapesta. În timpul acestei bătălii, Armata I maghiară, care a participat la luptele pentru apărarea capitalei alături de trupele germane, a fost decimată. Până la mijlocul lunii februarie, capitala maghiară a trecut ferm sub controlul Armatei Roșii.[2]. Armata a 3-a maghiară a luptat alături de trupele germane și în ultima mare ofensivă germană a celui de-al Doilea Război Mondial, Operațiunea Frühlingserwachen (Bătălia de la lacul Balaton) din martie 1945. În aprilie, forțele armate maghiare erau practic distruse iar Germania Nazistă se afla la rândul ei aproape de înfrângerea finală.

Statul Maghiar și-a încetat existența oficială odată cu capitularea Germaniei Naziste.