Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș Marosvásárhelyi Orvosi, Gyógyszerészeti, Tudomány és Technológiai Egyetem
Logotip
Predecesor	Institutul de Medicină și Farmacie Tg. Mureș[*]​
Informații
Fondată	1945
Localizare
Țara	România
Oraș	Târgu Mureș Mureș
Adresa	Str. Marinescu Gheorghe 38, municipiul Târgu Mureș
Coordonate	46°33′18″N 24°34′52″E ({{PAGENAME}})
Campus	4
Conducere
Rector	Prof. Dr. Leonard Azamfirei
Cifre cheie
Corp didactic	cca. 900
Studenți	peste 10.000
Prezență web
site web oficial

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș (scurt UMFST), în maghiară Marosvásárhelyi Orvosi, Gyógyszerészeti, Tudomány és Technológiai Egyetem (scurt MOGYTTE), este o instituție de învățământ superior de stat și de cercetare din Târgu Mureș, România, considerată a fi una dintre cele mai prestigioase, cu statut multicultural și multilingvistic, conform Legii Educației Naționale, înființată în anul 1945. Este integrată sistemului național de învățământ superior, care asigură pregătirea universitară și postuniversitară în domeniul științelor medicale și farmaceutice, organizează și coordonează cercetarea științifică și cooperarea națională și internațională în domeniile științei și pregătirii universitare și postuniversitare medico-farmaceutice. În septembrie 2018, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, așa cum era cunoscută până atunci (scurt UMF Târgu Mureș, în maghiară Marosvásárhelyi Orvosi és Gyógyszerészeti Egyetem, în latină Universitas Medicinae et Pharmaciae Novum Forum Siculoris), a preluat prin absorbție Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, devenind astfel o universitate multidisciplinară. Universitatea poartă numele omului de știință George Emil Palade.

Istoric

Clădirea univerității împreună cu Monumentul Secuilor Martiri pe o carte poștală din perioada austro-ungară

Altarul capelei care a fost utilizat între anii 1941-1945

Liceul Militar în 1945, astăzi Universitatea de Medicină și Farmacie

Universitatea își are obârșia în anul 1565 când Dieta Transilvaniei a hotărât înființarea unui colegiu de medicină în orașul liber regesc Cluj. Pentru garantarea unei stabilități a instițutiei cât și pentru prestigiu, au fost aduși din Elveția și Franța oameni competenți la catedrele colegiului. Printr-un decret din 12 mai 1581, s-a decis înființarea unui colegiu iezuit, condus și administrat de Ordinul Iezuiților. Aceasta instituție nu a avut, însă, o existență îndelungată. În 1774 colegiul iezuit a fost înlocuit de un altul, organizat și administrat de piariști.

În 12 octombrie 1872, împăratul Franz Joseph al Austriei a fondat Universitatea Franz Josef din Cluj, cu predare în limba maghiară în care făcea parte Facultatea de Medicină.

După sfârșitul primului război mondial și Unirea Transilvaniei cu România, statul român a preluat clădirile universitare din Cluj pentru nou înființata universitate cu limba de predare în română, Ferdinand I, fapt pentru care garda profesorală și studenții maghiari au mutat instituția lor la Seghedin.

Clădirea Universității din Târgu Mureș a fost construită între anii 1906-1907 de către primăria orașului, în timpul mandatului primarului Dr. György Bernády, pentru gimnaziul cezaro-crăiesc, care a fost mutat din Eisenstadt/Kismarton, pe atunci în Ungaria, la Târgu Mureș. Proiectul câștigător a fraților Grünwald a fost realizat pe terenul din zona Kosárdomb (astăzi Cartierul Cornișa) pe strada Szent István, care a făcut parte din patrimoniul orașului. Cea mai mare clădire a complexului este cea a școlii, care are trei etaje. Construită în stil secesionist maghiar cu elemente vieneze, clădirea găzduia cursurile pentru tinerii militari. În apropierea școlii, pe aceași parcelă a fost construită clădirea cu două etaje în care se găseau apartamentele profesorilor și cazarma elevilor. Deschiderea festivă a școlii militare s-a realizat la 5 octombrie 1909.

În 1919 autoritățile regale române au decis transformarea instituției în liceu militar. Drept urmare, a funcționat ca atare între anii 1920-1940.

După dictatul de la Viena, Ministerul Apărării Naționale (maghiară Honvédelmi Minisztérium) din Budapesta a decis ca activitatea originală să fie reluată. Tot în 1940 a revenit la Cluj și o parte din Universitatea Ferenc József, refugiată în 1919 la Seghedin.

În 1945, după reintegrarea Transilvaniei de Nord în cadrul României, Universitatea maghiară din Cluj a fost reînființată sub numele de Universitatea Bolyai. De asemenea, în 1945 autoritățile române au decis revenirea la Cluj a Universității Ferdinand I (redenumită Universitatea Victor Babeș), refugiată în 1940 la Sibiu. Pentru că tehnic nu ar fi fost loc la Cluj pentru două facultăți de medicină, una cu limbă de predare română și una cu limbă de predare maghiară, autoritățile au mutat facultatea de medicină din cadrul Universității Bolyai la Târgu Mureș, în clădirea fostului liceu militar, unde a funcționat între 1945-1948.

În 1948, după reforma învățământului, a fost înființat Institutul Medico-Farmaceutic (în maghiară Orvosi és Gyógyszerészeti Intézet), un institut de sine stătător cu limba de predare maghiară, cu următoarele facultăți: medicină generală, pediatrie, igienă, stomatologie și farmacie. Primul rector al institului a fost Lajos Csőgör. În 1953 institutul a înființat grădina botanică, ca bază de învățământ pentru Facultatea de Farmacie. Între 1951-1958 a avut trei facultăți: medicină generală, pediatrie și farmacie. În anul 1958-1959 facultatea de pediatrie s-a transformat în secție, iar începând din anul 1960-1961 a funcționat din nou secția de stomatologie, care a fost transformată în facultate în anul universitar 1965-1966. Facultatea de Farmacie și-a încetat activitatea între 1986-1990.

Clădirea universității astăzi

Chiar dacă intenția autorităților comuniste au fost aceea la înființarea Institutul Medico-Farmaceutic de a deservi dorința comunității maghiare de a învăța medicina în limba maternă și de accea au aprobat în 1945, 1946 și 1948 modificările legii educației, în 1962 a fost înființată secția română. Metodologia de predare a fost schimbată și cursurile pentru studenții maghiari au devenit bilingve, iar practica se ținea exclusiv în limba română chiar de către cadrele de etnie maghiară care inițial au ținut ore și pentru cealaltă secție. După 1980 situația din sănătate a devenit și mai tensionată, locurile pentru tinerii medici de etnie maghiară au fost repartizate în așa fel încât au primit posturi mai ales în zonele locuite preponderent de români. Statistica arată clar fenomenele artificiale din sistemul sănătății din aceea perioadă: În 1963 din 88 studenți care au terminat universitatea, 81 erau de etnie maghiară, 2 de etnie română și 5 de altă etnie, iar în anul 1985 din 240 rezidenți 172 au fost români, 67 maghiari și o singură persoană de altă etnie.

Următorul tabel arată reapartizarea studenților de etnie maghiară între anii 1972 - 1989:

Județul	Numărul absolvenților	Numărul lor în procent
Bacău	302	13,54 %
Mureș	261	11,70 %
Harghita	180	8,07 %
Neamț	178	7,98 %
Botoșani	136	6,10 %
Covasna	109	4,89 %
Satu Mare	100	4,48 %
Sălaj	95	4,26 %
Bihor	87	3,90 %
Maramureș	70	3,14 %
Iași	64	2,87 %
Bistrița-Năsăud	61	2,73 %
Suceava	52	2,33 %
Arad	49	2,19 %
Vrancea	42	1,88 %

Tensiunile acumulate în perioada comunistă s-a concretizat în conflictul interetnic care a avut loc între 19 martie și 21 martie 1990 la Târgu Mureș, în cursul căruia cinci oameni și-au pierdut viața, sute de oameni au fost brutalizați și răniți, iar conviețuirea interetnică în Târgu Mureș a fost alterată considerabil pentru o perioadă de timp. În premisele evenimentelor stau cererile comunității maghiare de a redobândi drepturile pierdute în perioada comunistă. La data de 10 februarie 1990 la Târgu Mureș aproape 100.000 de etnici maghiari au participat la un marș al tăcerii, ținând în mână o carte și o lumânare. Participanții cereau secție maghiară la Universitatea de Medicină și Farmacie cu locuri stabile, garantată de lege, înființarea Universității Bolyai din Cluj, reorganizarea rețelei de școli cu predare în limba maghiară și dreptul de a folosi liber limba maghiară. După o lună fără rezultate demonstrațiile au început și în cadrul studenților mediciniști, care au sabotat activitatea instituției într-un mod creativ: n-au mers la ore și au stat jos pe holuri alcătuind lanțuri vii.

În anul 1991 institutului i se atribuie denumirea de Universitate de Medicină și Farmacie.

Situația învățământului în limba maghiară

Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, potrivit Legii educației naționale, are statut de universitate multiculturală și multilingvă în limbile română și maghiară împreună cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (limbile română, maghiară și germană) și Universitatea de Arte din Târgu Mureș (limbile română și maghiară). În instituțiile de învățământ superior multiculturale și multilingve se constituie secții/linii cu predare în limbile minorităților naționale.

Până când legea a fost implementat în practică și creat structurile academice necesare la Universitățile Babeș-Bolyai și Universitatea de Arte din Târgu Mureș, conducerea Universității de Medicină și Farmacie a respins idea de a crea departamente în limba maghiară și introducerea limbii maghiare în lucrările practice ținute exclusiv în limba română, creând un program de studiu bilingv.

Situația tensionată între conducerea universității și profesorii maghiari a fost calmată în 2012 de protocolul care conține 7 puncte, negociat cu fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu. Cadrele maghiare au fost de acord cu amânarea înființării departamentelor liniei maghiare, până la finalizarea procedurilor de evaluare-reacreditare, întrucât în acel moment exista doar o acreditare comună pentru programele de studiu în limba română și maghiară. După semnarea protocolului boicotul profesoral și studențesc din structurile universitare a fost amânat, posturile de prorector, prodecani, membrii de senat și consiliu administrativ au fost reocupate de comunitatea maghiară.

În 2014 după acreditarea programului de studiu de medicină generală în limba maghiară, ultimul punct din protocol, senatul Universității de Medicină și Farmacie a respins discutarea înființării departamentelor în limba maghiară. Adunarea Generală a cadrelor maghiare a decis, la ședința din 1 aprilie 2014, că organizarea departamentelor în limba maghiară nu suportă amânare și, în semn de protest, a hotărât retragerea tuturor conducătorilor numiți în funcții de conducere, adică prorectorul și prodecanii.

Facultăți și specializări

În prezent, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie "George Emil Palade" din Târgu Mureș funcționează cu următoarele 7 facultăți cu studii de lungă sau scurtă durată:

• Facultatea de Medicină:
  • specializarea medicină - 6 ani
  • specializarea medicină (militară) - 6 ani
  • specializarea asistență medicală generală - 4 ani
  • specializarea nutriție și dietetică - 3 ani
  • specializarea balnefiziokinetoterapie și recuperare - 3 ani
• Facultatea de Medicină Dentară:
  • specializarea medicină dentară - 6 ani
  • specializarea tehnică dentară - 3 ani
• Facultatea de Medicină Engleză:
  • specializarea medicină limba engleză - 6 ani
  • specializarea medicină limba engleză Hamburg - 6 ani
• Facultatea de Farmacie:
  • specializarea farmacie - 5 ani
  • specializarea cosmetică medicală și tehnologia produsului cosmetic - 3 ani
• Facultatea de Inginerie și Tehnologia Informației:
  • Tehnologia construcțiilor de mașini - 4 ani
  • Inginerie economică industrială - 4 ani
  • Energetică și tehnologii informatice - 4 ani
  • Automatică și informatică aplicată - 4 ani
  • Arhitectură în limba engleză (sistem integrat licență+masterat) - 6 ani
  • Inginerie medicală - 4 ani
  • Informatică (în limba română și maghiară) - 3 ani
  • Sisteme de producție digitale - 4 ani

• Facultatea de Științe și Litere:
  • Istorie - 3 ani
  • Limba și literatura română - Limba și literatura engleză - 3 ani
  • Limbi moderne aplicate ( engleză, franceză, germană) - 3 ani
  • Comunicare și relații publice - 3 ani
  • Comunicare și media emergente
  • Științe politice - 3 ani
  • Studii de securitate - 3 ani
  • Pedagogia învățământului primar și preșcolar - 3 ani
  • Educație fizică și sportivă - 3 ani
  • Program pregătitor de limba română pentru cetățeni străini - 1 an
• Facultatea de Economie și Drept:
  • Management - 3 ani
  • Economia comerțului, turismului și serviciilor - 3 ani
  • Finanțe și bănci - 3 ani
  • Contabilitate și informatică de gestiune - 3 ani
  • Administrație publică - 3 ani
  • Drept - 4 ani

Universitatea oferă, de asemenea, programe de studii universitare de masterat și doctorat.

Facultatea de Medicină

Facultatea de Medicină are urmatoarele linii de predare: română, maghiară și engleză.

Facultatea de Medicină Dentară

Clădirea Facultății de Medicină Dentară

Facultatea de Medicină Dentară este singura din România care are o serie de predare în limba maghiară.

Secția de stomatologie în cadrul Institutului de Medicină - Farmaceutic a fost înființat în anul 1960, când au fost mutați studenții dentari maghiari din Cluj la Târgu Mureș. Primul conducător al structurii a fost Lajos Csőgör. Începând cu anul universitar 1965-1966 secția de stomatologie a institutului a fost transformată în facultate, funcționând ca atare și astăzi. După anul 1990, s-au produs schimbări majore în structura facultății și în programele de învățământ conform cerințelor de armonizare cu legislația UE în domeniu. La ora actuală facultatea are 53 de cadre didactice proprii.

Rectori

Rectorii Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș în ordin cronologic:

• Lajos Csőgör (1945-1949)
• György Feszt (1949-1952)
• Károly Székely (1952)
• Zoltán Ander (1952-1953)
• Tibor Andrásofszky (1953-1964)
• Lajos Csőgör (1964-1967)
• György Puskás (1967-1976)
• János László (1976-1984)
• Gheorghe Bancu (1984-1989)
• Ioan Pascu (1989-2000)
• Marius Anton Sabau (2000-2004)
• Constantin Copotoiu (2004-2012)
• Leonard Azamfirei (2012-)

Profesori renumiți

• István Bocskay, medic dentist, decanul Facultății de Medicină Dentară
• Lajos Csőgör, medic dentist, primul rector al Universității
• István Kompecher, medic, anatomist, histolog
• Dezső Kovács, medic primar chirurgie oro-maxilo-facială (OMF)
• Dezső Miskolczy, medic neurochirurg, psihiatru, membru a patru academii
• László Mühlfay^⁠(hu), medic primar ORL, membru al Academiei de Științe Maghiare din Budapesta
• József Szentpétery^⁠(hu), medic, anatomist
• Gheorghe Simu, anatomopatolog
• Gheorghe Roșca, medic, histolog

Organizații studențești

• Societatea pentru Inovație, Dezvoltare și Educație Medicală – SideMED
• Asociația Studenților Maghiari
• Liga Studenților din Târgu Mureș
• Organizația studențească de medicină dentară- OSMD
• Organizația studențească de medicină de urgență - OSMU
• Asociația Studenților Farmaciști (ASF)
• ESTIEM LG Târgu Mureș (European Students of Industrial Engineering and Management)
• ELSA Târgu Mureș (The European Law Students' Association)
• Asociația Tinerilor Basarabeni din Mureș

Legături externe

• ro hu en Site oficial
• hu Campusul UMF Târgu Mureș, Asociația Studenților Maghiari din Târgu Mureș Arhivat în 21 iulie 2014, la Wayback Machine.
• Vezi poziția Universității de Medicină și Farmacie pe harta orașului^{[nefuncțională]}