Deschide meniul principal
Universitatea Babeș-Bolyai
Logo
Sus: Sigla universității.
Jos: Clădirea rectoratului.
Cluj-Napoca University of Babes-Bolyai.JPG
Informații
MottoTraditio Nostra Unacum Europae Virtutibus Splendet
Fondată1959, cu rădăcini istorice în Colegiul Iezuit din 1581
TipUniversitate de stat
ClasificareUniversitate de cercetare avansată și educație
Buget77.904.711 de euro[1]
Localizare
ȚaraFlag of Romania.svg România
Cluj-Napoca  Modificați la Wikidata
OrașCluj-Napoca
CampusUrban
Centre teritorialeBistrița (4), Gheorgheni (1), Satu Mare (2), Sfântu Gheorghe (3), Sighetu Marmației (3), Târgu Mureș (1), Năsăud (1), Odorheiu Secuiesc (1), Sibiu (1), Târgu Secuiesc (1), Zalău (1), Vatra Dornei (1)[2]
Conducere
RectorIoan-Aurel Pop[3]
Cifre cheie
Angajați2.694[1]
Studenți41.690[1]
Licență28.180
Master8.216
Doctorat1.225
Alte informații
AfiliereEuropean University Association, International Association of Universities, Agence universitaire de la Francophonie, Association of Carpathian Region Universities, Santander Network, Balkan Universities Network
CuloriNegru și alb         
Prezență web
www.ubbcluj.ro/ro/

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), situată in Cluj-Napoca, este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior de stat din România, continuatoarea tradiției Colegiului Iezuit din Cluj, înființat în anul 1581. UBB Cluj este cea mai mare universitate din țară, având mai mult de 41.000 de studenți înscriși la nivel de licență, masterat și doctorat, în 516 programe de studii în limba română, maghiară, germană, engleză și franceză. Universitatea a fost clasată între primele trei universități din România din punctul de vedere al calității programelor sale, dar ocupă un loc semnificativ și în topul universităților europene.

Universitatea poartă din anul 1959 numele bacteriologului român Victor Babeș și pe cel al matematicianului maghiar János Bolyai. În 2011, Universitatea Babeș-Bolyai a fost clasificată în prima categorie din România, cea a universităților de cercetare avansată și educație.[4]

Cuprins

IstoricModificare

Istoria universității clujene a început în secolul al XVI-lea, cu înființarea colegiului iezuiților. Încă din 1571, principele Ștefan Báthory intenționa să înființeze o școală catolică în Transilvania. Inițial, școala ar fi urmat să funcționeze pe domeniile principelui de la Șimleu Silvaniei.[5] La 12 mai 1581, principele Transilvaniei Ștefan Báthory emite la Vilnius, în Lituania, diploma de fondare a Colegiului Iezuit din Cluj, care avea rang de academie.[6] Colegiul primea clădiri și teren în interiorul zidurilor orașului medieval, mai precis pe Platea Luporum (strada Mihail Kogălniceanu de azi).[6] Primul rector al Colegiului a fost călugărul iezuit de origine poloneză Jacob Wujek.[5] În 1585 aici studiau 230 de elevi, împărțiți în șase clase.[6] Limba de predare și învățare era latina.[5] Un moment dificil l-a reprezentat anul 1586, din cauza unei grave epidemii de ciumă.[5] După desființarea temporară a ordinului iezuit, între 1774–1775 colegiul a trecut în administrarea unui alt ordin catolic, ordinul piarist, iar noua școală superioară a primit, pentru o scurtă perioadă, titulatura de Universitas.[6] În structura acesteia au existat catedre de Filosofie, Drept, Medicină și Teologie. După 1778, Teologia a fost transferată de la Cluj la Alba Iulia.[6]

La finele secolului al XVIII-lea, după ce împăratul Iosif al II-lea a retrogradat instituția școlară catolică existentă în urbe, ideea academică a supraviețuit în mediul confesional. Catolicii au sperat in recâștigarea rangului pierdut al Liceului Piarist, acela de școală superioară. Reformații, la rândul lor, au încercat de mai multe ori să întemeieze o universitate reformată, în timp ce sașii evanghelici au vrut și ei o universitate a lor. Pentru români, dezideratul creării unei universități proprii a fost pusă în discuție la Adunarea de la Blaj din mai 1848.

Doar o singură instituție a supraviețuit din timpul Mariei Tereza, anume Institutul de Medicină și Chirurgie, care a funcționat neîntrerupt de la 1775. Din anul școlar 1817/1818, Catedra de Medicină a fost denumită Institutum medico-chirugicum in Lyceo Regio Claudiopolitano[7]. Între 1808-1849, directorul institutului a fost medicul-șef al Transilvaniei, care funcționa pe lângă Guberniu. După 1849, institutul a devenit independent de Liceul Piarist. Printr-un ordin ministerial din 6 aprilie 1853 s-a introdus limba germană ca limbă de predare, începând din anul școlar 1855/56. Cursurile s-au desfășurat însă in continuare in limbile germană și maghiară.

În afara institutului menționat mai sus, cea mai înaltă calificare se putea obține în Transilvania în colegiile superioare ale diferitelor confesiuni. La Cluj funcționau trei astfel de școli medii cu unele cursuri de învățământ superior: Liceul Piarist, Colegiul Reformat și Gimnaziul Unitarian. Liceul Piarist a fost cel mai favorizat, datorită sprijinului de care se bucura din partea autorităților centrale. În cadrul Liceului Piarist funcționau trei catedre: filosofie, drept (din 1774) și medicină (din 1775), care reprezentau elementul de continuitate în învățământul superior clujean. În 1822, liceul a pierdut epitetul ,,academic” din titulatură. Deși acest fapt nua alterat cu nimic organizarea învățământului, a fost interpretat ca o nouă ,,retrogradare”[8]. Dintre elevii românii de seamă ai liceului din această perioadă putem să-i amintim pe Gheorghe Lazăr, George Bariț, Ioan Maiorescu, tatăl lui Titu Maiorescu, Vasile Popp, vicepreședinte al Guberniului, președinte al Curiei Regale și președinte al ASTRA, Alexandru Papiu Ilarian, Aron Pumnul sau Avram Iancu.

În perioada neoabsolutismului, dintre cele trei catedre care reprezentau supraviețuirea învățământului superior, una a fost desființată, cea de drept, iar cea de filosofie, contopită cu gimnaziul propriu zis. Numai Institutul de Medicină și Chirurgie a supraviețuit, separându-se complet de liceu. În 1867, acest institut avea deja 7 catedre.

Cealaltă școală cu tradiție a fost Colegiul Reformat. La începutul secolului al XIX-lea, calvinii au întâmpinat greutăți în recunoașterea oficială a cursurilor juridice ale colegiilor reformate din Cluj și Aiud, respectiv în echivalarea acestora cu cursul juridic din cadrul Liceului Piarist. La protestele lor, un decret regal din 1804 a făcut respectiva echivalare. În 1830, Consistoriul Reformat Superior a reglementat modul de numire a profesorilor. Candidații trebuiau să fie absolvenți universitari și să se supună unor examene în toate cele patru colegii reformate din Transilvania. În 1841, profesorul Samuel Mehes, a fondat, printr-o donație de 10.000 de florini, o catedră de științele naturii. Din 1842, maghiara a devenit limba de predare[9]. În 1852 s-a organizat primul bacalaureat, iar în 1854, Consistoriul Superior a înființat un seminar teologic. În 1861 a fost redeschis cursul juridic, care a funcționat până în anul școlar 1871/72.

În poziția cea mai grea s-a aflat Gimnaziul Unitarian, dar acolo s-a constatat introducerea celor mai novatoare idei. În 1847, teologia a fost separată de clasele superioare[10]. În 1843, s-a constituit o fundație de 10.000 de florini pentru instituirea unei catedre de drept, care a luat ființă în 1847. Din cauza revoluției pașoptiste, activitățile didactice s-au sistat, iar în perioada absolutismului învățământul juridic n-a mai primit aprobarea guvernului. Aici au activat cele mai de seamă personalități ale vieții științifice din Transilvania, Samuel Brassai, viitorul rector al Universității clujene și membru al Academiei Maghiare, cel care a jucat un rol important în modernizarea metodelor pedagogice din Transilvania[11] și profesorul Aron Berde, mai târziu primul rector al Universității din Cluj.

În urma revoluției din 1848 și românii din Ardeal au cerut o universitate în limba română.[12] În 1870, Eötvös József, ministrul învățământului de atunci, a propus crearea la Cluj a unei universități cu predare în limbile maghiară, română și germană, idee agreată și de o parte a elitei românești.[12] Eötvös între timp a murit și în 1872, Franz Joseph al Austriei a legiferat înființarea Universității Regale de Științe exclusiv în limba maghiară, ceea ce a stârnit nemulțumirile românilor.[12] În cadrul universității au fost înființate patru facultăți: Facultatea de Drept și Științe de Stat; Facultatea de Medicină; Facultatea de Filosofie, Litere și Istorie și Facultatea de Matematică și Științe Naturale. Pentru viitor se preconiza și înființarea unui institut pedagogic. Personalul administrativ al universității era ales din rândurile profesorilor. Aceștia alegeau anual decanii facultăților, dar și rectorul care provenea în fiecare an din cadrul unei alte facultăți. Deciziile importante se luau în cadrul consiliilor facultăților sau în Senat. Primii 34 de profesori ai universității au fost numiți și și-au depus jurământul la data de 19 octombrie 1872, în sala festivă a Liceului Regal Romano-Catolic. Din rândul profesorilor Facultății de Drept și Științe de Stat a fost ales primul rector al Universității în persoana lui Áron Berde. Matematicianul Sámuel Brassai a fost ales pentru funcția de prorector.[13]

După depunerea jurământului, în 20 decembrie 1872, 258 de studenți au început cursurile. Numărul studenților avea să se dubleze după zece ani de funcționare. Din anul 1895 și fetele au avut dreptul să învețe la universitate.[12] La 4 ianuarie 1881 Francisc Iosif a acceptat ca instituția să îi poarte numele, iar în anii 1887 și 1895 a efectuat două vizite la Cluj. Pe măsura dezvoltării vieții academice clujene, statul a dispus sume importante de bani alocate construcției diferitelor institute. Între anii 1893-1902 a fost ridicată clădirea centrală a universității, pe locul unde funcționase fostul colegiu iezuit. În anul 1902 a fost inaugurată clădirea nouă a universității. În anul 1903 au început demersurile pentru construirea unui imobil adecvat funcționării bibliotecii universitare. La 8 februarie 1909 sala de lectură era dată în folosință studenților urmând ca deschiderea oficială a noului edificiu să aibă loc în data de 18 mai 1909. Facultatea de Drept și Științe de Stat a cunoscut o activitate bogată în condițiile extinderii vieții constituționale și a funcționării instituțiilor de drept. Catedrele facultății au fost în continuă dezvoltare, fiind ocupate de personalități de prestigiu în domeniu. În decursul timpului, la Cluj au funcționat catedre de istorie a dreptului, drept public, drept administrativ, economie națională și finanțe, filosofie a dreptului, drept bisericesc protestant, științe politice, drept privat, drept penal, procedură civilă etc. În ceea ce privește Facultatea de Medicină, la cele două catedre existente inițial, s-au mai adăugat încă șase. La început, facultatea a funcționat în Spitalul Național Carolina și în câteva spații închiriate. Problema lipsei spațiului avea să-și găsească o rezolvare în dispozițiile Legii XXV, sancționată la 3 iulie 1897 și care asigura bugetul necesar pentru construirea clinicilor universitare. Fiecare clinică era condusă de un profesor titular care îndeplinea și funcția de director al acesteia. Astfel, în cadrul acestor unități medicale s-a putut desfășura atât activitatea didactică cât și cea științifică a facultății. Facultatea de Filosofie, Litere și Istorie și-a început activitatea cu zece catedre. În decursul timpului, în cadrul acestei facultăți au funcționat catedrele de filosofie, științe ale educației, limba și literatura maghiară, lingvistică comparată a limbilor ural-altaice, filologie clasică, limba și literatura germană, limbi moderne, limba și literatura română, istorie universală, istoria maghiarilor, istoria culturii maghiare, științe auxiliare ale istoriei, arheologie etc. Facultatea de Matematică și Științe ale Naturii a fost inițial compusă din șapte catedre, la care s-au mai adăugat ulterior încă patru. Printre acestea s-au numărat cele de matematică elementară, matematică superioară, fizică teoretică, fizică experimentală, fizică aplicată și electrotehnică, chimie, mineralogie și geologie, botanică, zoologie etc. În perioada 1872-1919 pe băncile universității clujene studiaseră 40.000 de studenți. Dintre aceștia, 2.635 au fost români. Din numărul anual al studenților, românii au reprezentat un procent aproximativ de 8-12%. [13]

În anii Primului război mondial funcționarea universității a cunoscut reale dificultăți, un număr de 2.620 de profesori și studenți fiind înrolați în armată. În anul 1918 profesorii au refuzat să jure credință regelui Ferdinand I și s-au refugiat pentru trei semestre la Budapesta, iar în 1921 la Seghedin.[12] În 1919 a fost înființată universitatea românească, încetând predarea în limba maghiară.[12]

Odată cu trecerea Transilvaniei sub administrație românească, s-a început reorganizarea Universității din Cluj. În 1919, prin Decret Regal, instituția maghiară a devenit în mod oficial românească. Au fost numiți noi profesori, mulți dintre aceștia fiind transferați de la alte univesități din țară.[14] Colectivul de profesori maghiari a fost demis în totalitate, întrucât a refuzat să depună jurământul față de rege.[15] Așadar, două instituții s-au pretins a fi succesoare de drept ale vechii Universități Regale Maghiare „Ferenc Jósef” din Cluj, anume Universitatea românească din Cluj și Universitatea din Szeged.[16] Inaugurarea Universității a avut loc pe 1 februarie 1920. La inaugurare au participat multe personalități de seamă din România și din străinătate.[17]

În perioada interbelică, Universitatea a avut patru facultăți: Facultatea de Litere și Filosofie, Facultatea de Medicină, Facultatea de Științe, Facultatea de Drept, fiind păstrată deci structura pe facultăți a universității maghiare. În perioada interbelică, s-au făcut pași spre modernizarea instituției. S-au creat mai multe catedre, care aveau scop didactic și de cercetare.[18] Complexul universitar clujean a fost reconstruit, fiind ridicate edificii noi; de asemenea, s-au construit Grădina Botanică, precum și Observatorul Astronomic.[19] Diverse activități de cercetare se desfășurau în institutele și clinicile Universității, care au produs cantități remarcabile de conținut științific, dintre domeniile de cercetare cel mai mult ieșind în relief ramura istorico-filologică.[20]

Din 1918 până în 1940, a crescut masiv numărul de volume în limba română în biblioteca Universității, de la 5.000 la 400.000. Universitatea a desfășurat activități de răspândire a culturii în cadrul populației.[21] S-au angajat specialiști străini.[22] O bună parte din studenții clujeni primeau burse în străinătate. Prin intermediul schimburilor internaționale, au fost invitate la Cluj personalități științifice internaționale care au contribuit mult la formarea cercetătorilor români.[23] Universitatea a obținut prestigiu internațional; numeroase distincții și premii internaționale și titluri Doctor Honoris Causa din partea universităților din străinătate erau acordate universitarilor clujeni.[24] În 1926, a fost înființat un spital studențesc și în aceeași perioadă, în universitate s-a instituit un sistem de asigurări de boală.[25] Profesorul Florian Ștefănescu-Goangă, fost rector, a fost de părere că printre neajunsurile Universității au fost numărul foarte mare de studenți, mulți fără o pregătire bună liceală, depășind capacitatea de instrucție a universității, precum și „seria nesfârșită de agitații și mișcări studențești.”[26]

În 1927 instituția de învățământ existentă și-a schimbat numele în Universitatea Regele Ferdinand I. Aceasta și-a mutat în 1940 activitatea la Sibiu și Timișoara, maghiarii redeschizând la Cluj universitatea cu predare în limba maghiară.[27] Universitatea a fost relocată înapoi la Cluj în 1945 schimbându-și numele în 1948 în Universitatea Victor Babeș. Învățământul superior a fost restructurat. Conform Decretului nr. 175, acesta se desfășura în două categorii de instituții, anume în universități și în politehnici, cu durata studiilor de 4-6 ani. Au fost înființate catedre de marxism-leninism, economie și materialism dialectic, iar senatele universitare au fost suprimate și înlocuite prin consilii științifice. Universitatea din Cluj își păstrase până în 1948 vechea structură, cu patru mari facultăți: Litere și Filosofie, Științe, Drept și Medicină. În urma reformei din 1948, Facultatea de Litere și Filosofie s-a divizat în trei facultăți (Istorie, Filosofie și Filologie), iar fosta Facultate de Științe s-a despărțit în patru (Matematici, Fizică, Geografie-Geologie și Științele Naturii). În plus, au fost înființate Facultatea de Pedagogie și Psihologie și Facultatea de Științe Juridico-Administrative.[28]

În octombrie 1948, s-a instituit examenul de admitere la universitate. Puteau da examen „bacalaureați” ai liceelor teoretice și comerciale, prezentând la înscriere acte personale, de studii și care le atestau originea socială. Repetenția a fost eliminată, studenții care nu promovau anul I erau exmatriculați, având însă dreptul de a se prezenta la un alt examen de admitere. Decizia din 23 noiembrie 1948 prevedea schimbarea modului de organizare și funcționare a Universității. Fiecare catedră însemna o materie de învățământ, cu disciplinele ei. Catedrele cuprindeau posturi didactice și de personal ajutător: profesor-șef de catedră, profesor-șef adjunct de catedră, profesori, conferențiari, șefi de lucrări, lectori, asistenți și preparatori. Anul școlar avea două semestre și două sesiuni, plus o sesiune excepțională de corigențe.[28]

În perioada 1948-1957, sovietizarea învățământului superior românesc a continuat prin impunerea noului model instituțional și educativ. În 1950-1951, un nou val de purificări politice a făcut ca mulți profesori să fie dați afară, pensionați forțat sau retrogradați, iar o dată cu profesia să-și piardă drepturile civile, domiciliul și dreptul de a locui în orașul unde rezida familia. De abia după acordurile de la Geneva din 1955 și după evenimentele din octombrie 1956, regimul comunist a simulat o oarecare deschidere spre schimburi internaționale (participarea unor cercetători la congresele internaționale organizate în URSS și în celelalte țări socialiste). În anul 1951, s-au stabilit unele drepturi pentru studenți (s-au înființat 200 de burse republicane anuale pentru cei mai buni studenți, iar studenții bursieri orfani puteau rămâne în cămine și puteau primi burse și pe timpul vacanțelor) și unele facilități pentru profesori (concediul suplimentar de odihnă). În 1952, o decizie viza introducerea normelor de muncă și de salarizare pe funcțiuni pentru personalul didactic din învățământul superior, stabilea noul sistem de notare a studenților (prin calificative) și de elaborare a programelor universitare după model sovietic.[28]  

Începând din anul universitar 1957-1958, predarea științelor sociale urma să se facă sub forma a trei discipline distincte (socialism științific, economie politică, materialism dialectic și istoric), iar durata de predare a acestora se stabilea în funcție de de specificul instituțiilor de învățământ și al facultăților. Hotărârile Plenarei din 1957 viza îmbunătățirea compoziției sociale a studenților, luându-se măsuri în acest sens: acordarea de burse pentru fii de muncitori și de țărani muncitori pe întreaga durată a școlarității de către întreprinderile socialiste și comitetele executive ale sfaturilor populare; la rândul lor, studenții încheiau contracte prin care se angajau ca, la terminarea studiilor, să lucreze în acele întreprinderi.[28]

Activitatea științifică (1948-1959) a cunoscut o transformare radicală ca urmare a adaptării acesteia la exigențele ideologice. Dintre foștii membri ai corpului didactic au fost recunoscuți doar savanții emeriți (Emil Racoviță, G. Vâlsan, Gh. Spacu etc.) și cei atașați cauzei socialismului. Profesorii și studenții Universității Victor Babeș au fost încurajați să promoveze în cercetarea științifică ideile venite dinspre știința sovietică. Cercetările erau în special organizate pe colective, după recomandarea Partidului. Cercetările de istorie s-au remarcat prin șantierele arheologice (C. Daicoviciu, N. Gostar etc.) și prin volumele de documente privind istoria României (Francisc Pall, Theodor Naum, Ștefan Pascu, Camil Mureșanu și alții). La catedra de Psihologie a Universității Victor Babeș, activitatea de cercetare științifică colectivă (Al. Roșca, Dumitru Salade etc.) a avut ca produs principal volumul „Îndrumător pentru caracterizarea pedagogică și psihologică a elevilor”, care trebuia utilizat în toate școlile elementare și medii, plus o serie de manuale. În domeniul filologiei s-au remarcat profesori precum Dimitrie Popovici, Ioan Breazu, Iosif Pervain, Theodor Naum și Nicolae Lascu, iar Catedra de Slavistică a câștigat prestigiu sub conducerea lui Emil Petrovici. Școala de Geografie și catedrele de Geologie și Mineralogie formau specialiști care să rezolve probleme de geografie fizică și de natură geologică de pe teritoriul R.P.R. În Științele naturale și-au făcut renume profesorii E. Pora, V. Radu și E. Pop. Activitatea Facultății de Științe Juridice s-a făcut mai ales prin intermediul studiilor publicate în Buletinul Universităților „V. Babeș” și „Bolyai” din 1957, iar cercetările științifice ale matematicienilor și fizicienilor s-au concretizat în studii și articole publicate în „Matematica”, „Comunicările Academiei R.P.R.”, „Studii ale Cercurilor Științifice” etc.[28]

De asemenea, s-a înființat pe data 1 iunie 1945, o universitate de stat cu predare în limba maghiară, cu facultățile: Litere și Filozofie, Drept și Economie Politică, Științe și Medicină Umană.[27] Noua instituție va primi numele de Universitatea Bolyai. În 1959 are loc procesul de unificare al Universității românești din Cluj (Victor Babeș) cu Universitatea maghiară (Bolyai János). Noua instituție va purta numele de Universitatea Babeș-Bolyai și avea la momentul creării ei șase facultăți: Facultatea de Matematică și Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Științe Naturale-Geografie, Facultatea de Filologie, Facultatea de Științe Juridice, Facultatea de Istorie și Filozofie.[27] Primul rector al Universității Babeș-Bolyai a fost profesorul Constantin Daicoviciu (arheolog).[6]

După căderea regimului comunist, Universitatea Babeș-Bolyai a început să-și consolideze caracterul său multicultural, prin dezvoltarea puternică a linilor de studiu în limbile maghiară și germană. Structura multiculturală a UBB este reprezentată acum în toate posturile din cadrul universității (inclusiv cele de conducere), care sunt organizate în funcție de cele trei componente etno-lingvistice, română, maghiară și germană. Astfel, în conducerea executivă a universității se regăsesc 20 de reprezentanți ai acestor etnii la nivel de prorectori, decani, prodecani, secretari științifici și șefi de departamente.

Caracterul multiculturalModificare

Universitatea Babeș-Bolyai se remarcă prin caracterul său multicultural. Astfel, dintre cele 21 de facultăți ale universității, 19 oferă programe de studii în limba română, 17 în limba maghiară, 10 în limba germană și 2 în limba engleză. În două dintre facultăți (Teologie Reformată si Teologie Romano-Catolică), programele de studii se desfășoară exclusiv în limba maghiară. Dintre specializările oferite, 98 sunt în limba română, 52 în limba maghiară, 14 în limba germană și 4 în limba engleză. Această structură multiculturală se reflectă și în programele postuniversitare, precum și în rețeaua celor 12 extensii universitare din Transilvania.[29]

În cadrul fiecărei facultăți dintre cele 21 existente la nivelul universității (cu excepția a patru facultăți unde nu există linii de studiu în limba maghiară sau limba germană și a două facultăți unde nu există linie de studiu română), un prodecan aparține, după caz, minorității maghiare sau germane, având responsabilitatea și obligația coordonării activității liniilor de studiu proprii.[29]

Evoluția de-a lungul timpuluiModificare

Dezvoltarea UBB poate fi observată și prin prisma creșterii numărului de studenți, cadre didactice, facultăți și specializări înregistrată de-a lungul timpului.

An Număr de studenți Cadre didactice Facultăți Specializări
1938 3.094 115 4 9
1971 14.438 648 8 36
1989 5.940 626 7 19
1992 12.247 826 11 55

RectoriModificare

StructuraModificare

FacultățiModificare

Facultate Adresă Specializări[30] Locuri[31]
Buget Taxă
Facultatea de Matematică și Informatică Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1 460 476
Facultatea de Fizică Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1 49 145
Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică Str. Arany János, nr. 11 179 152
Facultatea de Biologie și Geologie Str. Republicii, nr. 44 219 180
Facultatea de Geografie Str. Clinicilor, nr. 5–7 407 758
Facultatea de Știința și Ingineria Mediului Str. Fântânele, nr. 30 107 221
Facultatea de Drept Str. Avram Iancu, nr. 11 176 371
Facultatea de Litere Str. Horea, nr. 31 414 855
Facultatea de Istorie și Filosofie Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1 348 882
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 128 295 246
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației Str. Sindicatelor, nr. 7 351 877
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Str. Teodor Mihali, nr. 58–60 659 1.493
Facultatea de Studii Europene Str. Emmanuel de Martonne, nr. 1 180 566
Facultatea de Business Str. Horea, nr. 7 100 368
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Str. Traian Moșoiu, nr. 71 473 964
Facultatea de Educație Fizică și Sport Str. Pandurilor, nr. 7 125 380
Facultatea de Teologie Ortodoxă Str. Episcop Nicolae Ivan 93 138
Facultatea de Teologie Greco-Catolică Calea Moților, nr. 26 50 140
Facultatea de Teologie Reformată Str. Horea, nr. 7 44 91
Facultatea de Teologie Romano-Catolică Str. Iuliu Maniu, nr. 5 50 100
Facultatea de Teatru și Televiziune Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 4 76 51
Total 113 4.855 9.479

ColegiiModificare

  • aparținând de Facultatea de Matematică și Informatică:
  • aparținând de Facultatea de Fizică
    • Colegiul de Tehnică Medicală și Exploatarea Aparaturii Medicale, Zalău
  • aparținând de Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică:
    • Colegiul Tehnici de Laborator (Asistate de Calculator), Cluj-Napoca
  • aparținând de Facultatea de Geografie:
  • aparținând de Facultatea de Știința și Ingineria Mediului:
    • Colegiul de Fizica Mediului, Dej
    • Colegiul de Tehnici de Laborator (Protecția Mediului), Turda
    • Colegiul de Fizica Mediului (Știința Mediului), Sighetu Marmației
  • aparținând de Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației:
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Aiud
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar și Preșcolar, Cluj-Napoca
    • Colegiul de Institutori Învățământ Preșcolar, Năsăud
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Oradea
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Odorheiu Secuiesc
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Satu Mare
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Sibiu
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Sighetu Marmației
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar și Preșcolar, Târgu Mureș
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Târgu Secuiesc
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Toplița
    • Colegiul de Institutori Învățământ Primar, Zalău
  • aparținând de Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor:
  • aparținând de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării:
    • Colegiul de Administrație Publică Locală, Bistrița
    • Colegiul de Administrație Publică Locală, Cluj-Napoca
    • Colegiul de Administrație Publică Locală, Satu Mare
    • Colegiul de Administrație Publică Locală, Sfântu Gheorghe
  • aparținând de Facultatea de Business:
  • aparținând de Facultatea de Educație Fizică și Sport:
    • Colegiul de Măiestrie Sportivă și Acrobatică, Bistrița

Alte instituțiiModificare

Grădina Botanică "Alexandru Borza"Modificare

 
Grădină în stil japonez

În secolul al XIX-lea au apărut primele demersuri pentru organizarea unei grădini mari cu plante la Cluj. Terenul de cca. 3 ha de pe strada Republicii a fost donat de groful Imre Mikó Societății Muzeale din Ardeal, la sfârșitul secolului al XIX-lea, și a ajuns o grădină botanică cu sere și cu multe legături externe.[32]

Grădina Botanică "Alexandru Borza" a început să prindă contur și să se transforme în ceea ce reprezintă ea în prezent abia în anul 1920, când profesorul de botanică și academicianul Alexandru Borza a fost însărcinat cu realizarea unui plan al noii grădini.[32] Sub conducerea academicianului clujean au fost achiziționate noi teritorii și s-a început amenajarea sectoarelor, a serelor, a grădinilor și a aleilor.

Grădina Botanică din Cluj este subordonată Universității Babeș-Bolyai. În prezent, grădina se întinde pe 14 ha, unde cresc peste 10.000 de specii de plante din toate zonele lumii.[33] Aici se mai poate vizita Muzeul Botanic cu 6.900 de piese, și tot aici se găsește și Herbarul Universității cu 635.000 de coli de herbar cu plante din întreaga lume.[33] Grădina Botanică este împărțită în mai multe compartimente: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal.[34]

Parcul Sportiv Universitar "Prof. dr. Iuliu Hațieganu"Modificare

Parcul Sportiv Universitar "Prof. dr. Iuliu Hațieganu" sau "Babeș" (după vechea denumire), situat pe malul Someșului, a fost înființat între anii 1930–1932, la inițiativa lui Iuliu Hațieganu.[35] Proiectul inițial al parcului a fost premiat la "Expoziția de arhitectură sportivă" de la Jocurile Olimpice din Berlin (1936) cu medalia de bronz.[36] Are o sală de atletism de 60 m, cu 8 culoare, 3 săli de sport pentru fotbal, tenis, baschet și volei.[35] În aer liber, pe lângă terenurile de fotbal și de tenis, există și un teren de rugby înconjurat de pista din material sintetic pentru atletism, unde se face jogging.[35] Există 2 bazine de înot, unul pentru copii și unul mare (50 × 20,6 m).[35]

În prezent, în parc își desfășoară activitatea didactică toți studenții Facultății de Educație Fizică și Sport; activează catedrele de Educație Fizică de la celelalte facultăți ale UBB; își desfășoară antrenamentele sportivii de la toate secțiile Clubului "Universitatea"; foști sportivi universitari de performanță, precum și numeroase alte persoane dornice de mișcare.[36]

Observatorul AstronomicModificare

Activitatea astronomică a universității are o tradiție de mai bine de 80 de ani, primele observații de acest gen fiind făcute în primul Observator Astronomic al Universității, construit în 1920 și 1934.[37] Din 1982, observatorul își desfășoară activitatea într-o nouă clădire situată în partea de sud a Grădinii Botanice.[37] Observatorul beneficiază și de o bibliotecă care conține mai mult de 16.000 de titluri și care este deschisă zilnic.[37] Echipamentul tehnic cuprinde un refractor cu diametrul obiectivului de 15 cm, o lunetă de pasaj, o stație de urmărire a sateliților artificiali, un laborator foto, o rețea de calculatoare cu conectare la Internet, precum și alte instrumente de măsură necesare activității specifice.[37]

Observatorul Astronomic este vizitat în fiecare an de aproximativ 1.000 de persoane, aceasta în condițiile în care Observatorul, deschis publicului în anul 2008, are program de vizitare doar în zilele de vineri și sâmbătă, în funcție de condițiile meteorologice.[38]

Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga"Modificare

 
Biblioteca Centrală Universitară

Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" este cea mai mare bibliotecă din Transilvania.[39] Fondul BCU cuprinde peste 3,8 milioane de volume și deservește cei aproximativ 400.000 de cititori care trec pragul bibliotecii anual.[40] Biblioteca deține și un caracter muzeal, datorită profilului său enciclopedic, cultural și științific, precum și datorită dreptului de depozit legal.[39]

Muzeul de MineralogieModificare

Muzeul de Mineralogie care funcționează în cadrul Catedrei de Mineralogie a Facultății de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai a fost conceput inițial ca loc de studiu și aprofundare a cunoștințelor pentru studenții geologi și specialiști în domeniu. Începând cu anul 2002, Colecția didactică de minerale și roci și-a deschis porțile publicului larg. Muzeul deține în prezent un număr de aproximativ 16.500 de eșantioane (dintre care în jur de 12.500 de minerale, peste 3.700 de geme prelucrate și 223 de meteoriți) grupate în 13 colecții, expuse în 36 de vitrine.[41]

Muzeul ZoologicModificare

Înființat în 1859, ca o secție a Asociației Muzeului Ardelean, Muzeul Zoologic de acum are peste 300.000 de exponate. Din punct de vedere al valorii științifice și al numărului de exemplare deținute, Muzeul Zoologic din Cluj-Napoca ocupă locul al doilea ca importanță, după Muzeul "Gr. Antipa" din București.[42] Muzeul de la parterul Facultății de Biologie se compune din expoziția propriu-zisă, o secție a colecțiilor științifice, accesibilă doar specialiștilor, și rezerva muzeului, de unde se completează expoziția. Sunt expuse speciile autohtone, dar și multe exponate din fauna exotică.[43]

Muzeul de Istorie al UniversitățiiModificare

Muzeul Universității Babeș-Bolyai a fost înființat la inițiativa Rectoratului UBB în aprilie 2001, cu scopul de a pune în valoare istoria deosebit de bogată a învățământului universitar clujean de-a lungul secolelor, activitatea profesorilor și studenților care au frecventat diferitele facultăți, dar mai ales contribuțiile deosebite ale intelectualilor din Transilvania la patrimoniul culturii și științei mondiale. Patrimoniul Muzeului de Istorie al Universității Babeș-Bolyai numără în prezent peste 1.000 de piese (documente originale și în facsimil, fotografii, cărți poștale, diferite aparate științifice, medalii, publicații ale profesorilor universitari etc.).[44]

Muzeul de Paleontologie și StratigrafieModificare

Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie funcționează în cadrul Departamentului de Geologie al Universității Babeș-Bolyai, având o istorie îndelungată și o bogată tradiție științifică. S-a constituit ca și colecție academică în 1919, preluând parțial din colecțiile Universității "Franz Joseph" (inaugurată în 1872).[45] Colecțiile au fost ulterior reorganizate și îmbogățite cu eșantioane donate de profesorii și studenții geologi. Schimburile efectuate cu muzee și colecționari din țară și străinătate contribuie și ele la diversificarea continuă a patrimoniului muzeal.

În prezent, muzeul deține peste 50.000 de eșantioane, dintre care aproximativ 30.000 sunt expuse permanent.[45]

VivariulModificare

Deschis în anul 2001, Vivariul Universității Babeș-Bolyai expune o colecție permanentă de animale vii găzduite si îngrijite în condiții asemănătoare cu cele din mediul lor natural. De asemenea, se pot vizita și expoziții temporare cu tematici diferite.[46]

PerformanțeModificare

Potrivit Best Global Universities Rankings, realizat de U.S. News, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este cea mai bine clasată universitate din România, deopotrivă în Europa și la nivel global.[47] Astfel, UBB ocupă poziția 246 în clasamentul european și locul 560 în lume, acumulând 40,7 puncte.[48] Punctajul obținut este comparabil cu al tuturor marilor universități din Europa Centrală și de Sud-Est, din țări precum Serbia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația sau Polonia.[47] În cadrul domeniului Matematică, UBB este, de asemenea, cea mai bună instituție de învățământ superior din țară, ocupând locul 63[48] și plasându-se astfel înaintea tuturor universităților din țările europene foste comuniste, cu excepția universităților din Moscova și Praga.[47] Facultatea de Litere a fost clasată de QS World University Rankings by Subject 2015 în rândul primelor 100–150 de facultăți de Filologie din lume.[49] Ranking Web of Universities (Webometrics), un top care analizează peste 20.000 de universități din toată lumea, poziționează Universitatea Babeș-Bolyai pe primul loc în România și pe locul 787 în lume. Din România au fost analizate 108 universități, luându-se în considerare indicatori precum impactul din mediul online (numărul total de linkuri externe pe care domeniul web al universității le primește de la terțe părți), prezența online (poziția în motoarele de căutare și vizibilitatea globală pe internet), deschiderea (numărul total de documente publicate pe site-uri dedicate, conform Google), excelența (calitatea articolelor științifice publicate în jurnale internaționale cu impact ridicat, aflate în primele 10% cele mai citate într-un anumit domeniu).[50] Majoritatea facultăților UBB au obținut calificativul A de performanță din partea Ministerului Educației într-o ierarhizare a programelor de studii pentru anul universitar 2011–2012.[51]

Rezultatele și preocupările științifice ale tinerilor cercetători din Universitatea Babeș-Bolyai sunt recunoscute pe plan național și internațional.[52] UBB este clasificată ca cea mai importantă universitate românească (în perioada 2002–2011) în ceea ce privește activitatea de cercetare exprimată prin scorul relativ de influență individualizat, de către Asociația Ad Astra a Oamenilor de Știință. Universitatea Babeș-Bolyai se poate mândri cu faptul că conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu, alături de echipa sa de cercetători de la Facultatea de Chimie din cadrul UBB Cluj a reușit să producă, în anul 2014, sângele artificial, după o muncă de cercetare și experimentare care a durat 6 ani.[53][54][55]

Absolvenți celebriModificare

NoteModificare

  1. ^ a b c „Raportul Rectorului privind starea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în anul 2015” (PDF). Universitatea Babeș-Bolyai. februarie 2016. 
  2. ^ „Extensii academice”. Universitatea Babeș-Bolyai. 
  3. ^ „Rectorat”. Universitatea Babeș-Bolyai. 
  4. ^ „Instituțiile de învățământ superior acreditate, clasificate ca universități de cercetare avansată și educație (conform OM 5262/2011)” (PDF). CNATDCU. 
  5. ^ a b c d Ioan-Aurel Pop (). „Începuturile: Colegiul iezuit din 1579–1581”. Istoria Universității „Babeș-Bolyai”. Cluj-Napoca: Editura Mega. p. 15-29. ISBN 978-606-543-222-2. 
  6. ^ a b c d e f „Repere istorice ale universității clujene”. Universitatea Babeș-Bolyai. 
  7. ^ Judit Pál, „Perioada 1800-1872”, în Ovidiu Ghitta, Istoria Universității ,,Babeș-Bolyai”, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2012, pp. 59-60.
  8. ^ Judit Pál, „Perioada 1800-1872”, în Ovidiu Ghitta, Istoria Universității ,,Babeș-Bolyai”, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 60.
  9. ^ Judit Pál, „Perioada 1800-1872”, în Ovidiu Ghitta, Istoria Universității ,,Babeș-Bolyai”, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 61.
  10. ^ Judit Pál, „Perioada 1800-1872”, în Ovidiu Ghitta, Istoria Universității ,,Babeș-Bolyai”, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 62.
  11. ^ Judit Pál, „Perioada 1800-1872”, în Ovidiu Ghitta, Istoria Universității ,,Babeș-Bolyai”, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 63.
  12. ^ a b c d e f „Cluj-Napoca, Universitatea Babeș-Bolyai”. Welcome to Romania. 
  13. ^ a b Istvan Csucsuja, Universitatea „Ferenc Jozsef” între anii 1872-1919, în Ovidiu Ghitta (coord.), Istoria Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, Mega, 2012, pp. 69-73.
  14. ^ Sălăgean, Marcela (). „Universitatea din Cluj între 1919 și 1914”. Istoria Universității ’’Babeș-Bolyai’’. Cluj-Napoca: Ed. Mega. p. 127. 
  15. ^ Sălăgean, Marcela (). „Universitatea din Cluj între 1919 și 1914”. Istoria Universității ’’Babeș-Bolyai’’. Cluj-Napoca: Ed. Mega. p. 129. 
  16. ^ Sălăgean, Marcela (). „Universitatea din Cluj între 1919 și 1914”. Istoria Universității ’’Babeș-Bolyai’’. Cluj-Napoca: Ed. Mega. p. 130. 
  17. ^ Sălăgean, Marcela (). „Universitatea din Cluj între 1919 și 1914”. Istoria Universității ’’Babeș-Bolyai’’. Cluj-Napoca: Ed. Mega. p. 134. 
  18. ^ Sălăgean, Marcela (). „Universitatea din Cluj între 1919 și 1914”. Istoria Universității ’’Babeș-Bolyai’’. Cluj-Napoca: Ed. Mega. pp. 136–138. 
  19. ^ Sălăgean, Marcela (). „Universitatea din Cluj între 1919 și 1914”. Istoria Universității ’’Babeș-Bolyai’’. Cluj-Napoca: Ed. Mega. p. 140. 
  20. ^ Sălăgean, Marcela (). „Universitatea din Cluj între 1919 și 1914”. Istoria Universității ’’Babeș-Bolyai’’. Cluj-Napoca: Ed. Mega. pp. 144–145. 
  21. ^ Sălăgean, Marcela (). „Universitatea din Cluj între 1919 și 1914”. Istoria Universității ’’Babeș-Bolyai’’. Cluj-Napoca: Ed. Mega. pp. 155–156. 
  22. ^ Sălăgean, Marcela (). „Universitatea din Cluj între 1919 și 1914”. Istoria Universității ’’Babeș-Bolyai’’. Cluj-Napoca: Ed. Mega. p. 157. 
  23. ^ Sălăgean, Marcela (). „Universitatea din Cluj între 1919 și 1914”. Istoria Universității ’’Babeș-Bolyai’’. Cluj-Napoca: Ed. Mega. p. 159. 
  24. ^ Sălăgean, Marcela (). „Universitatea din Cluj între 1919 și 1914”. Istoria Universității ’’Babeș-Bolyai’’. Cluj-Napoca: Ed. Mega. p. 164. 
  25. ^ Sălăgean, Marcela (). „Universitatea din Cluj între 1919 și 1914”. Istoria Universității ’’Babeș-Bolyai’’. Cluj-Napoca: Ed. Mega. pp. 171–172. 
  26. ^ Sălăgean, Marcela (). „Universitatea din Cluj între 1919 și 1914”. Istoria Universității ’’Babeș-Bolyai’’. Cluj-Napoca: Ed. Mega. pp. 175–177. 
  27. ^ a b c Laura Goarnă (). „Istoria universității care te formează. Universitatea Babeș-Bolyai”. Transilvania Reporter. 
  28. ^ a b c d e Mihai Teodor Nicoară, „Universitatea din Cluj în anii 1945-1959”, în Ovidiu Ghitta (coord.), Istoria Universității „Babeș-Bolyai”, Mega, Cluj-Napoca, 2012, pp. 201-229.
  29. ^ a b „Caracterul multicultural”. Universitatea Babeș-Bolyai. 
  30. ^ „Specializări oferite de facultăți”. Universitatea Babeș-Bolyai. 
  31. ^ „Repartizarea numărului de locuri buget/taxă pentru învățământ universitar (cu frecvență), nivel licență - cu aprobarea Consiliului de administrație din data de 16 mai 2016” (PDF). Universitatea Babeș-Bolyai. 
  32. ^ a b „Cluj-Napoca, Grădina Botanică”. Welcome to Romania. 
  33. ^ a b „10 lucruri interesante despre Grădina Botanică din Cluj-Napoca”. Bună Dimineața. . 
  34. ^ „Grădina Botanică "Alexandru Borza". Universitatea Babeș-Bolyai. 
  35. ^ a b c d „Parcul Sportiv Universitar "Prof. Dr. Iuliu Hațieganu". Cluj Life. 
  36. ^ a b „Parcul Sportiv Universitar "Prof. dr. Iuliu Hațieganu". Universitatea Babeș-Bolyai. 
  37. ^ a b c d „Observatorul Astronomic”. Universitatea Babeș-Bolyai. 
  38. ^ „Observatorul Astronomic are 1.000 de vizitatori pe an”. CityNews.ro. . 
  39. ^ a b „Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga". Cluj.com. 
  40. ^ „Biblioteca în cifre”. Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" Cluj-Napoca. 
  41. ^ „Cluj-Napoca, Muzeul de Mineralogie”. Welcome to Romania. 
  42. ^ „Muzeul Zoologic”. Cluj.com. 
  43. ^ „Cluj-Napoca, Muzeul Zoologic”. Welcome to Romania. 
  44. ^ „Muzeul de Istorie al Universității”. Muzeele UBB. 
  45. ^ a b „Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie”. Muzeele UBB. 
  46. ^ „Vivariul”. Muzeele UBB. 
  47. ^ a b c „UBB, prima universitate din România, conform clasamentului Best Global Universities”. Universitatea Babeș-Bolyai. . 
  48. ^ a b en „Best Global Universities”. U.S. News. 
  49. ^ „Plan strategic 2016-2020”. Facultatea de Litere. 
  50. ^ „Universitatea Babeș-Bolyai, cea mai bună universitate din țară în cercetare și vizibilitate”. subversiv.info. . 
  51. ^ „LISTA celor mai bune facultăți din România. Clasificarea oficială a programelor de studii”. Știrile Pro TV. . 
  52. ^ „Cercetătorii UBB Cluj au câștigat cele mai multe proiecte de cercetare din țară”. Bună Dimineața. . 
  53. ^ Dana Păcală (). „Sânge artificial creat de cercetători clujeni, testat pe șoareci cu rezultate încurajatoare - FOTO”. Mediafax. 
  54. ^ Remus Florescu (). „VIDEO Sânge artificial fabricat la Cluj: invenție de premiu Nobel, șanse slabe de finanțare”. Adevărul. 
  55. ^ Mădălina Chițu (). „Un mic miracol românesc: cercetătorul din Cluj Radu Silaghi-Dumitrescu a creat SÂNGE ARTIFICIAL. Proiectul, care poate salva milioane de vieți, a fost sponsorizat de statul român”. Gândul. 

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj
  • Site oficial
  • OSUBB – Organizația Studenților din Universitatea Babeș-Bolyai
  • ALUMNI – Asociația Absolvenților Universității Babeș-Bolyai
  • UBB Radio – radioul Universității Babeș-Bolyai

Vezi șiModificare