Repere biografice ale Preot Arhimandrit dr.IOASAF POPA 26 noiembrie 1919. Născut în satul Scurteşti, comuna Vadu-Paşi, judeţul Buzău, din părinţii Oprea şi Maria Popa, botezat cu numele Ion. 1926-1931. A urmar şcoala primară din satul natal. 1932-1934. Băiat de prăvălie în Buzău, neavând posibilităţi materiale să urmeze o şcolă secundară sau un liceu. 14 august 1936. Pleacă, pe jos, fără ştirea părinţilor la Mănăstirea Ciolanu, vestită vatră de cultură şi trăire monahală. 1938-1941. A urmat cursurile Seminarului Monahal de la Mănăstirea Cernica până la desfiinţarea acestuia. A fost repartizat la Buzău unde a continuat clasele a IV-a şi a V-a. 1942. A efectuat stagiul militar la infanterie, Regimentul 8 Dorobanţi - Buzău, cu gradul de fruntaş TR, radio-telegrafist. 11 aprilie 1943. A fost călugărit, primind numele de IOASAF, de către P.S. Episcop Valeriu Moglan la Sfânta Catedrală din Buzău. 12 aprilie 1943. A fost hirotonit în treapta de ierodiacon. 17 mai 1943. Este eliberat din serviciul militar cu gradul de confesor de rezervă. 1946. A absolvit Seminarul Monahal şi a susţinut bacalaureatul teoretic. 1946-1950. A urmat cursurile Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucureşti şi în paralel, trei ani la Facultatea de Filologie Clasică a Universităţii din Bucureşti. 1950. Licenţiat “Magna cum laude” în Teologie cu teza ”Viaţa monahală la Sf. Vasile cel Mare” sub îndrumarea Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman. 1945-1947. Casier, consilier în administraţia Mănăstirii Ciolanu şi ajutor de stareţ. 1947-1949. Diacon la Mănăstirea Barbu - Buzău, unde a condus lucrări de administraţie şi a pregătit călugăriţele pentru ciclul I gimnaziu, muzică psaltică, tipic şi liturgică. 1950-1951. Stareţ al Mănăstirii Ciolanu. 1950-1953. Cursuri de Magisteriu în teologie; asistent onorific la Catedra de Patrologie; îndrumător pentru lucrările de Seminar ale monahilor şi monahiilor, cărora le-a fost şi spiritual până în 1954. 21 noiembrie 1953. Hirotonit Ieromonah la Mănăstirea Ciolanu. 1954. Prea Fericitul Justinian l-a numit în funcţia de exarh al Mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor. 1955-1957. Profesor de limbi clasice la Seminariile Monahale de la Curtea de Argeş, Mănăstirea Neamţ şi Seminarul Teologic de la Craiova. 1957. A predat teza de doctor în teologie “Mijloace de îmbunătăţire a vieţii creştine după Sf. Pahomie cel Mare, Vasile cel Mare şi Ioan Cassian”. 1958. Egumen la Mănăstirea Plumbuita - Bucureşti. 2 august 1959. În urma Decretului 410 al Departamentului Cultelor e silit să părăsescă viaţa mănăstirească (împreună cu 7000 de călugări şi călugăriţe) şi să treacă la “munca laică, constructiv-socialistă”. 1961. S-a căsătorit cu Olga Scripcă (decedată în 1973) şi a avut un copil, Anca-Eugenia, crescut cu multă jertfă şi dăruire până la majoratul ei. 2 august 1980. Reînchinoviat la Mănăstirea Ciolanu. 1982-1984. Ieromonah la Mănăstirea Răteşti - Buzău. 1985-2003. Ieromonah la Bisericile din Bucureşti: Colţea, Sf. Ştefan din Calea Călăraşi şi Sf. Ilie-Rahova. 1991-1992. Profesor de limbi clasice la Seminarul Teologic din Roman. Februarie 1992. Susţine teza de doctorat la Facultatea de Teologie a Universităţii din Bucureşti şi i se acordă titulul de Doctor în Teologie Patristică. Aprilie 1992. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îi aprobă hirotesia de Arhimandit. 19 noiembrie 2003. S-a stins din viaţă, de ziua Sfântului IOASAF - Împăratul Indiei. Mormântul este la Sfânta Mănăstire Cernica.