Utilizator:Gikü/Istoria taximetriei în România

Apariția taximetriei la nivel mondial modificare

La nivel european, vehiculele de transport motorizate au apărut pentru prima dată pe străzile Parisului, în anul 1899, în Londra au apărut în 1903, iar la New York în 1907. Prima stație radio pentru taxiuri a fost folosită în 1940.[1]

În 1899 și 1900, vehiculele electrice surclasau toate celelalte tipuri de mașini, iar 90% din taxiurile din New York erau electrice. Pentru comparație, din cele 4.192 de mașini produse în Statele Unite, 28%  erau electrice, multe dintre ele fiind destinate taximetriei.

Electrobat au fost primele taxiuri ce au circulat în New York începând cu anul 1897. Prima companie de taxiuri s-a numit Electric Carriage and Wagon Company, aceasta având pentru început 12 taxiuri electrice. În doar doi ani numărul acestora a crescut la 100 de mașini. Un incendiu devastator din 1907 distruge întregul parc de 300 de mașini electrice iar compania se închide, readucând astfel taxiurile trase de cai pe străzile orașului.

Începând cu anii 1920 industria de taxiuri începe din nou să ia avânt și numărul mașinilor de pe străzi crește. Companii precum General Motors și Ford Motor Company încep investițiile, însă cea care se va remarca îndeosebi este Checker Cab Manufacturing Company, aceasta devenind compania cu cel mai mare succes din acest domeniu.

Medalioanele lipite pe vehicule ce demonstrează licența oficială de taxi au fost introduse în anul 1937 și au rămas până în ziua de astăzi, iar culoarea galbenă a devenit obligatorie în anul 1967, când toate automobilele cu medalioane au devenit astfel extrem de ușor de recunoscut pe străzile New York-ului.

Începuturile transportului public din România modificare

Istoria transportului public din România începe cu primele autobuze, în 1921, mașinile fiind proprietatea unei mici întreprinderi particulare. Nu au avut însă viață lungă, în mare parte din cauza concurenței tramvaiului. Totuși, autobuzele au început să circule pe trasee neacoperite de rețeaua de tramvaie. Numărul autobuzelor a crescut în preajma anului 1930. Serviciul de taximetrie, ca o componentă a rețelei de transport public, a fost organizat însă abia în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial.

În anii 1953-1954 a fost organizat pentru prima oară serviciul de taximetrie motorizată pe teritoriul României. În perioada comunistă, serviciul de taxi era monopol de stat, iar toți șoferii de taxi erau angajați cu contract de muncă și erau plătiți cu salariu fix, de bază, la care se adăuga o sumă de bani calculată ca procent din planul de încasări lunar.

În anii 1970, planul de încasări la nivel de București era de 20.000 de lei, din care taximetristul primea 11%, la care se adăuga salariul fix și bacșișurile. Conform mărturiilor taximetriștilor din acea perioadă, doar din bacșișuri un taximetrist putea câștiga între 5000 și 7000 de lei, la care se adăugau celelalte venituri. Astfel, taximetria devenise una dintre cele mai profitabile meserii. Spre comparație, câștigul salarial mediu net la nivelul întregii economii era de 1712 lei, iar în 1989 era de 3063 de lei. Mai jos, un tabel al evoluției câștigurilor salariale medii brute și nete între 1953, anul apariției taximetriei în România, și 1989.[2]

Câștiguri salariale - serii anuale modificare

Anul Câștigul salarial mediu brut Câștigul salarial mediu net
1953 447 410
1970 1434 1289
1975 1813 1595
1980 2602 2238
1985 3285 2827
1989 3538 3063

Tarifele practicate la începuturile taximetriei modificare

În 1962 tarifele pentru cursele de taxi în București erau 3 Lei pornirea indiferent de modelul mașinii. Pentru mașinile "G.A.Z." M21 Volga tariful era de 50 de Bani pentru fiecare 150 de metri parcurși. Pentru "G.A.Z." M20 Pobeda și "Moskvich" tariful era 50 de Bani pentru fiecare 200 de metri parcurși.

Liberalizarea pieței de taximetrie după Revoluția din decembrie 1989

Imediat după Revoluția din 1989, autoritățile centrale s-au retras din piața de taxi și au încetat să mai dețină monopol asupra acestui serviciu. Autoritățile locale și-au dezvoltat însă pârghii prin care putea reglementa piața într-o bună măsură. Acest control a fost exercitat în special prin stabilirea unui preț maximal pentru aceste servicii și prin emiterea unui număr limitat de licențe de taxi pentru șoferii care voiau să practice această meserie. Cele două pârghii de control au generat multă corupție, inclusiv prin apariția unei piețe paralele de revânzare și subînchiriere a licențelor, precum și probleme pentru pasageri, care erau nevoiți să aleagă dintr-o ofertă limitată în mod artificial.[3]

Mult timp, în special în orașele principale, piața de taxi a fost dominată de firmele mari ce dețineau cele cea mai mare parte dintre licențe, precum și dispeceratele, care centralizau comenzile și apoi le distribuiau către șoferii aflați pe traseu.

Apariția pirateriei practicate de șoferi cu licențe inexistente sau false este unul dintre efectele limitării numărului de licențe emise de autoritățile locale (primării).

În anii '90 au apărut și celebrele probleme cu taxiurile de la aeroportul Otopeni și Gara de Nord, care s-au perpetuat până la momentul liberalizării reale a pieței de transport urban, fapt care s-a întâmplat după 2012.

Apariția aplicațiilor de taxi modificare

Clever Taxi este prima aplicație mobilă care a reușit să se impună pe piața din România. Aplicația produsă de firma Clever Tech SRL, un start-up local, a fost lansată în 4 octombrie 2012 printr-un parteneriat cu operatorul telecom Orange și a schimbat piața de taxi. Odată ce Clever Taxi a reușit să își asigure o bază importantă de șoferi și una de clienți a redus foarte mult dependența șoferilor de taxi de dispecerate.

La momentul lansării, Clever Taxi permitea plata cash direct la șofer, iar plata cu cardul prin aplicație a fost introdusă în 2014. În 2019, Clever Taxi avea 1 milion de utilizatori și 30.000 de șoferi prezenți în aplicație.[4]

Principalul concurent al Clever Taxi era la acel moment Star Taxi, lansată în mod oficial pe data de 8 octombrie 2012.

Clever Taxi este și prima companie care revoluționează transportul cu taxiul de la aeroportul Henri Coandă, introducând automate pentru comenzi în aeroport în 2013, fapt ce a contribuit la creșterea calității serviciilor și îmbunătățirii siguranței pasagerilor.

Marile concerne intră pe piața de taxi modificare

Aplicația Clever Taxi, fondată de Alexandru Dumitru și Mihai Cosmin Rotaru, este preluată în 2017 de către MyTaxi, susținută de către BMW și Daimler. Tranzacția anunțată în iunie 2017 reprezintă unul dintre cele mai importante exit-uri realizate de către o echipă de fondatori români din industria IT&C. Valoarea exactă a tranzacției nu a fost dezvăluită, însă unul dintre fondatori menționa în presă că a fost vorba de o tranzacție cu 8 cifre în euro, adică peste 10 milioane de euro. Numărul total de curse intermediate de Clever Taxi trecuse de 40 de milioane între momentul lansării (2012) și cel al vânzării (2017).[5]

În mai 2018, pe fondul unei campanii media și de lobby lansate de marile companii de taxi de la acea vreme, Guvernul României încearcă printr-o ordonanță de urgență să scoată din piață aplicațiile de taxi care nu dețineau și un dispecerat fizic.[6]

Motivația din proiectul de ordonanță a Guvernului era că aplicațiile de taxi denaturau piața, operând fără acordul transportatorilor autorizați și/sau a dispeceratelor. Pe fondul presiunii publice, ordonanța care ar fi scos din joc inclusiv aplicațiile de ridesharing, precum Uber sau Bolt, nu a fost niciodată adoptată.

MyTaxi renunță la numele Clever Taxi și introduce brandul FreeNow în România în noiembrie 2019.[7] Aproape trei ani mai târziu, FreeNow se retrage însă de pe piață începând. Începând cu 1 septembrie 2022, aplicația nu mai este disponibilă în România. O parte din echipa care a lansat Clever Taxi în urmă cu un deceniu lansează o nouă aplicație de taxi, menită să acopere cererea de mobilitate urbană. Smarty App își face debutul oficial la finele lui noiembrie 2022.

Lista de referințe modificare

  1. ^ „Taximetru”, Wikipedia, , accesat în  
  2. ^ „Câștiguri salariale din 1938 - serie anuală | Institutul Național de Statistică”. insse.ro. Accesat în . 
  3. ^ Fantaziu, de Ionuț. „Trei metode prin care TE FURĂ taximetriștii. Cum să te ferești” (în Romanian). evz.ro. Accesat în . 
  4. ^ „Clever: premieră românească în Europa centrală în mobilitate urbană”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  5. ^ „Tranzacție surpriză de peste 10 milioane de euro: Fondatorii Clever Taxi, cea mai mare aplicație mobilă de taxi din România, milionari în euro după exitul către mytaxi, care are în spate gigantul german Daimler (Mercedes)”. ZF.ro. Accesat în . 
  6. ^ „Guvernul vrea să scoată din piață aplicațiile de taxi fără dispecerat și serviciile precum Uber și Taxify”. www.startupcafe.ro. . Accesat în . 
  7. ^ „Aplicația românească Clever Taxi își schimbă numele și devine FREE NOW”. www.startupcafe.ro. . Accesat în . 

Legături externe modificare

  1. Smarty App https://www.smarty-app.com