Wikipedia

Utilizator:Meszzoli/proiect 4.1/Lista lui Einstein 4.1

< Utilizator:Meszzoli
Index[notes 1] Anul Titlul în original și traducerea în limba română[notes 2] Revista, volumul, pagina[notes 3] Clasificări și note[notes 4]
Schilpp 1; CP 2, 1 1901 Folgerungen aus den Kapillaritätserscheinungen
Concluzii asupra fenomenului capilarității
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 4, 513–523, [1] Forțe intermoleculare.[1] Prima din cele două lucrări publicate în acest an, în care Albert Einstein propune o teorie nouă (dovedită a fi incorectă) care susține că forța de interacțiune dintre oricare două molecule (forțele intermoleculare) sunt reprezentate de o funcție universală de distanță, analoag cu dependența invers proporțională cu pătratul distanței a forței gravitaționale care se manifestă între două mase.
Schilpp 2; CP 2, 2 1902 Thermodynamische Theorie der Potentialdifferenz zwischen Metallen und vollständig dissoziierten Lösungen ihrer Salze, und eine elektrische Methode zur Erforschung der Molekularkräfte
Teoria termodinamică a diferenței de potențial dintre metalele și soluțiile sărurilor lor complet disociate, respectiv despre o metodă electrică de cercetare a forțelor moleculare.
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 8, 798–814, [2] Forțe intermoleculare.[2] Accest al doilea articol al lui Einstein cu tema funcției generale a energiei moleculelor, abordează de data aceasta, aplicabilitatea funcției potențial în cazul moleculelor disociate dintr-o soluție electrolitică.[3]
Schilpp 3; CP 2, 3 1902 Kinetische Theorie des Wärmegleichgewichtes und des zweiten Hauptsatzes der Thermodynamik
Teoria cinetică a echilibrului termic și principiul al doilea al termodinamicii
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 9, 417–433, [3] Mecanică statistică.[4] Studiu asupra teoremei echipartiției energiei și a definițiilor mărimilor fizice temperatură și entropie.
Schilpp 4; CP 2, 4 1903 Theorie der Grundlagen der Thermodynamik
Bazele teoretice ale termodinamicii
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 11, 170–187, [4] Mecanică statistică.[5] Lucrarea abordează problema proceselor ireversibile din cadrul termodinamicii prin prisma conceptelor clasice ale lui Clausius.
Schilpp 5; CP 2, 5 1904 Allgemeine molekulare Theorie der Wärme
Teoria moleculară generală a căldurii
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 14, 354–362, [5] Mecanică statistică.[6] Studiu asupra aspectelor legate de fluctuații și prezentarea unei metode noi pentru determinarea valorii constantei lui Boltzmann.
CP 2, 6 1905 Recenzie asupra lucrării lui Giuseppe Belluzzo: "Principi di termodinamica grafica"
Recenzie asupra lucrării lui Giuseppe Belluzzo: "Principiile termodinamicii grafice "
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 78 Termodinamică.
CP 2, 7 1905 Recenzie asupra lucrării lui Albert Fliegner: "Über den Clausius'schen Entropiesatz"
Recenzie asupra lucrării lui Albert Fliegner: "Asupra legii entropiei al lui Clausius"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 79 Termodinamică.
CP 2, 8 1905 Recenzie asupra lucrării: William McFadden Orr: "On Clausius' Theorem for Irreversible Cycles, and on the Increase of Entropy"
Recenzie asupra lucrării lui William McFadden Orr: "Despre teorema ciclurilor ireversibile al lui Clausius și teorema creșterii entropiei"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 79 Termodinamică.
CP 2, 9 1905 Recenzie asupra lucrării lui George Hartley Bryan: "The Law of Degradation of Energy as the Fundamental Principle of Thermodynamics"
Recenzie asupra lucrării lui George Hartley Bryan: "Legea disipației energiei ca principiu fundamental al termodinamicii"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 80 Termodinamică.
CP 2, 10 1905 Recenzie asupra lucrării lui Nikolai Nikolaievici Schiller: "Einige Bedenken betreffend die Theorie der Entropievermehrung durch Diffusion der Gase bei einander gleichen Anfangsspannungen der letzteren"
Recenzie asupra lucrării lui Nikolai Nikolaievici Schiller: "Unele considerații privind teoria creșterii entropiei în cazul difuziei gazelor la care presiunea inițială coincide cu cea finală"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 81 Termodinamică.
CP 2, 11 1905 Recenzie asupra lucrării lui Jakob Johann Weyrauch: "Über die spezifischen Wärmen des überhitzten Wasserdampfes"
Recenzie asupra lucrării lui Jakob Johann Weyrauch: "Despre căldura specifică a vaporilor de apă supraîncălziți"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 82 Termodinamică.
CP 2, 12 1905 Recenzie asupra lucrării lui Jacobus Henricus van't Hoff: "Einfluss der Änderung der spezifischen Wärme auf die Umwandlungsarbeit"
Recenzie asupra lucrării lui Jacobus Henricus van't Hoff: "Influența modificării căldurii specifice asupra lucrului mecanic de transformare"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 82 Termodinamică.
CP 2, 13 1905 Recenzie asupra lucrării lui Arturo Giammarco: "Un caso di corrispondenza in termodinamica"
Recenzie asupra lucrării lui Arturo Giammarco: "Un exemplu de stări corespondente în termodinamică"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 84 Termodinamică.
Schilpp 7; CP 2, 14 1905 Über einen die Erzeugung und Verwandlung des Lichtes betreffenden heuristischen Gesichtspunkt
Un punct de vedere euristic asupra producerii și transformării luminii
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 17, 132–148, link Fotoni.[7] Stabilirea legilor efectului fotoelectric; în lucrare se propunea folosirea denumirii de cuantă de lumină (Lichtquante) pentru „pachetele de energii” emise sau absorbite, noțiune care a fost denumită mai târziu foton. [notes 5].
Schilpp 8; CP 2, 16 1905 Die von der molekularkinetischen Theorie der Wärme geforderte Bewegung von in ruhenden Flüssigkeiten suspendierten Teilchen
Despre mișcarea particulelor mici suspendate în lichide staționare, conform cerințelor teoriei cinetico-moleculare a căldurii
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 17, 549–560, link Mecanică statistică.[8] Tratarea fenomenului mișcării browniene dintr-o perspectivă nouă, explicarea cauzelor mișcării pe baza teoriei cinetico-moleculare, si care este denumit în acest articol difuzie translațională. Einstein explică calitativ și cantitativ cauza și natura mișcării complet haotice a particulelor dintr-o suspensie coloidală prin fluctuația numărului de molecule ale lichidului care ciocnesc particulele aflate în suspensie, demonstrând indirect existența moleculelor și a mișcării termice
CP 2, 17 1905 Recenzie asupra lucrării lui Karl Fredrik Slotte: "Über die Schmelzwärme"
Recenzie asupra lucrării lui Karl Fredrik Slotte: "Despre căldura de reacție"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 135 Termodinamică.
CP 2, 18 1905 Recenzie asupra lucrării lui Karl Fredrik Slotte: "Folgerungen aus einer thermodynamischen Gleichung"
Recenzie asupra lucrării lui Karl Fredrik Slotte: "Concluzii rezultate dintr-o ecuație a termodinamicii"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 135 Termodinamică.
CP 2, 19 1905 Recenzie asupra lucrării lui Emile Mathias: "La constante a des diamètres rectilignes et les lois des états correspondents"
Recenzie asupra lucrării lui Emile Mathias: "Constanta diametrelor rectiliniare și legea stărilor corespondente"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 136 Termodinamică.
CP 2, 20 1905 Recenzie asupra lucrării: Max Planck: "On Clausius' Theorem for Irreversible Cycles, and on the Increase of Entropy"
Recenzie asupra lucrării lui Max Planck: "Despre teorema ciclurilor ireversibile al lui Clausius, și creșterea entropiei"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 29 (1905) 137 Termodinamică.
CP 2, 21 1905 Recenzie asupra lucrării lui Edgar Buckingham: "On Certain Difficulties Which Are Encountered in the Study of Thermodynamics"
Recenzie asupra lucrării lui Edgar Buckingham: "Despre câteva dificultăți în cadrul studiului termodinamicii "
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 137 Termodinamică.
CP 2, 22 1905 Recenzie asupra lucrării lui Paul Langevin: "Sur une formule fondamentale de la théorie cinétique"
Recenzie asupra lucrării lui Paul Langevin: "Despre o formulă fundamentală a teoriei cinetice"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 138 Termodinamică.
Schilpp 9; CP 2, 23 1905 Zur Elektrodynamik bewegter Körper
Despre electrodinamica corpurilor în mișcare
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 17, 891–921, link Teoria relativității restrânse.[9] Această lucrare marchează nașterea teoriei relativității restrânse. În esență, cuprinde două postulate, care reprezintă baza teoriei: Postulatul echivalenței referențialelor inerțiale și aceea a constanței vitezei luminii. Din aceste postulate decurg importante consecințe ale teoriei relativității cum sunt: invarianța legilor fizicii la grupul transformărilor lui Lorentz, contracția spațiului, dilatarea timpului. Articolul, la început, a stârnit puternice controverse însă teoria a fost relativ repede acceptată de comunitatea științifică.
Schilpp 10; CP 2, 24 1905 Ist die Trägheit eines Körpers von seinem Energieinhalt abhängig?
Este dependentă inerția corpurilor de energia lor?
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 18, 639–641, 1905_18_639-641.pdf legătură Teoria relativității restrânse.[10] În această lucrare se stabilește echivalența dintre energia totală a unui corp și masa sa inertă, deduse pe baza teoriei relativitâții emise în lucrarea „Despre electrodinamica corpurilor în mișcare”. Articolul exprimă pentru prima oară în istoria fizicii formularea conținutului celebrei relații E=mc2, care înseamnă exprimarea echivalenței dintre energia totală și masa inertă a unui corp și stă la baza teoriei transformării reciproce a masei în energie, care a fost demonstrat experimental mai târziu.
CP 2, 25 1905 Recenzie asupra lucrării lui Heinrich Birven: Grundzüge der mechanischen Wärmetheorie
Recenzie asupra lucrării lui Heinrich Birven: Fundamentele mecanice ale teoriei căldurii
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 175 Termodinamică.
CP 2, 26 1905 Recenzie asupra lucrării lui Auguste Ponsot: "Chaleur dans le déplacement de 1'équilibre d'un système capillaire"
Recenzie asupra lucrării lui Auguste Ponsot: "Căldura de modificare a echilibrului unui sistem capilar"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 175 Termodinamică.
CP 2, 27 1905 Recenzie asupra lucrării lui Karl Bohlin: "Sur le choc, considéré comme fondement des théories cinétiques de la pression des gaz et de la gravitation universelle"
Recenzie asupra lucrării lui Karl Bohlin: "Despre ciocnire, considerat ca fundament al teoriei cinetico- moleculare a presiunii și atracției universale"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 176 Termodinamică'.
CP 2, 28 1905 Recenzie asupra lucrării lui Georges Meslin: "Sur la constante de la loi de Mariotte et GayLussac"
Recenzie asupra lucrării lui Georges Meslin: "Despre constantele din legile lui Mariotte și Gay-Lussac "
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 177 Termodinamică.
CP 2, 29 1905 Recenzie asupra lucrării lui Albert Fliegner: "Das Ausströmen heissen Wassers aus Gefässmündungen"
Recenzie asupra lucrării lui Albert Fliegner: "Jetul de apă fierbinte prin orificiile rezervorului"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 177 Termodinamică.
CP 2, 30 1905 Recenzie asupra lucrării lui Jakob Johann Weyrauch: Grundriss der Wärmetheorie. Mit zahlreichen Beispielen und Anwendungen
Recenzie asupra lucrării lui Jakob Johann Weyrauch: "Retrospectiva teoriei căldurii. Cu numeroase exemple și aplicații"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 178 Termodinamică.
CP 2, 31 1905 Recenzie asupra lucrării lui Albert Fliegner: "Über den Wärmewert chemischer Vorgänge"
Recenzie asupra lucrării lui Albert Fliegner: "Despre căldura de reacție ale proceselor chimice"
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 29, 179 Termodinamică.
Schilpp 11; CP 2, 33 1906 Eine neue Bestimmung der Moleküldimensionen
O metodă nouă pentru determinarea dimensiunilor moleculare
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 19, 289–306, link Mecanică statistică.[11] Lucrarea tratează o metodă hidrodinamică pentru determinarea practică a volumelor moleculelor.
Schilpp 12; CP 2, 32 1906 Zur Theorie der Brownschen Bewegung
Despre teoria mișcării browniene
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 19, 371–381, link Mecanică statistică.[12] Articolul studiază pe cale statistică mișcarea browniană rotațională, ca un exemplu pentru difuzia rotațională.
Schilpp 13; CP 2, 34 1906 Theorie der Lichterzeugung und Lichtabsorption
Teoria producerii și absorbției luminii
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 20, 199–206, link Fotoni.[13] Einstein, în cadrul acestei lucrări pune în concordanță teoretică propria deducere independentă cu cea al lui Planck, cu privire la radiația corpului negru, exprimat prin formula E=hν. Deducerea acestei formule, făcută de către Planck, era concepută ca o restricție impusă schimburilor posibile de energie la emisia sau absorbția radiației de către materie și nu conținea nicio restricție asupra valorilor energiei materiei sau a radiaței libere. Deducerea lui Einstein din 1905, se referea exclusiv la descrierea energiei radiației libere, adică a cuantei de lumină (denumită mai târziu foton) care se propagă în spațiu. În această lucrare însă, lansează, pentru prima oară ideea modernă, potrivit căreia energia, atât a materiei cât și a radiației este cuantificată, cu alte cuvinte nu poate avea decât valori discrete. Această idee a fost dezvoltată mai târziu în teoria sa cuantică asupra căldurii specifice, a se vedea publicația de la indicele Scilpp 16.
Schilpp 14; CP 2, 35 1906 Prinzip von der Erhaltung der Schwerpunktsbewegung und die Trägheit der Energie
Principiul conservării mișcării centrului de greutate și al inerției energiei
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 20, 627–633, link Teoria relativității restrânse. [14] Publicația conține pentru prima oară în istoria fizicii afirmația potrivit căreia principiul conservării masei este un caz particular al principiului conservării energiei .
Schilpp 15; CP 2, 36 1906 Eine Methode zur Bestimmung des Verhältnisses der transversalen und longitudinalen Masse des Elektrons
O metodă pentru determinarea raportului masei transversale și longitudinale a electronului
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 21, 583–586, link Teoria relativității restrânse.[15] O traducere în limba franceză a fost publicată în revistaL'Éclairage électrique, volumul 49, paginile 493–494.
CP 2, 37 1906 Recenzie asupra lucrării: Max Planck: Vorlesungen über die Theorie der Wärmestrahlung
Recenzie asupra lucrării lui Max Planck: Lecturi despre teoria radiației termice
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 30, 211 Mecanică statistică.
Schilpp 16; CP 2, 38 1907 Planckshe Theorie der Strahlung und die Theorie der Spezifischen Wärme
Teoria radiației al lui Planck și teoria căldurii specifice
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 22, 180–190, 800 link și correction Călduri specifice.[16] Lucrare importantă, ce aplică legile lui Planck asupra oscilațiilor atomilor și moleculelor materialelor solide. Această publicație al lui Einstein rezolvă un mai vechi paradox al fizicii clasice din secolul al XIX-lea, acela al teoremei echipartiției energiei, și introduce modelul lui Einstein pentru solide, care reprezint un precursor al modelului Debye . De asemenea, a arătat în această lucrare că formula E=hν din cadrul mecanicii cuantice este o lege generală a fizicii și nu doar un caz singular cu aplicabilitate asupra radiației corpului negru.
Schilpp 17; CP 2, 39 1907 Gültigkeit des Satzes vom thermodynamischen Gleichgewicht und die Möglichkeit einer neuen Bestimmung der Elementarquanta
Despre limita valabilității legii echilibrului termodinamic și posibilității unei noi determinări a cuantei elementare
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 22, 569–572, link Mecanică statistică.[17] În această lucrare, autorul aplică propria teorie despre fluctuații pentru determinarea constantei lui Boltzmann pe baza fluctuațiilor statistice ale diferenței de potențial dintre armăturile unui condensator. Importanța lucrării constă în aceea că a permis dezvoltarea tehnicii amplificare a tensiunii cu zgomot redus, descris în publicația de la indicele #25.
Schilpp 18; CP 2, 41 1907 Möglichkeit einer neuen Prüfung des Relativitätsprinzips
Posibilitatea unei noi dovediri a principiilor relativității
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 23, 197–198, link Teoria relativității restrânse.[18] Descoperirea de către Einstein a efectului Doppler transversal, la care frecvența undei receptate este deplasată spre roșu chiar și atunci când direcția receptor-sursă și direcția vectorului vitezei de transport a sursei sunt perpendiculare.
Schilpp 19 1907 Bemerkung zur Notiz des Herrn P. Ehrenfest: Translation deformierbarer Elektronen und der Flächensatz
Comentarii asupra notelor domnului P. Ehrenfest: Mișcarea de translație a electronilor deformabili și legea ariei.
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 23, 206–208, link Teoria relativității restrânse.[19] Discutarea polemică a unor aspecte legate de dificultățile aplicării transformărilor lui Lorentz asupre corpurilor rigide.
Schilpp 20; CP 2, 45 1907 Die vom Relitivätsprinzip geforderte Trägheit der Energie
Despre inerția energiei rezultată din principiile relativității
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 23, 371–384, link Teoria relativității restrânse.[20] Postularea pentru prima oară a faptului că energia totală a unui corp aflat în mișcare este dată de ecuația E=mc2. În această lucrare se deduc expresiile variațiilor relativiste ale energiei și momentelor cinetice ale corpului aflat în mișcare sub influența forțelor externe, aspecte care marchează fundamentarea dinamicii relativistice. Se subliniază din nou dificultățile aplicării transformărilor lui Lorentz la corpurile rigide (vezi indicele #19). În finalul articolului se face o speculație asupra posibilității ca ecuațiile lui Maxwell să fie în realitate o dovadă pentru existența unui caz limită pentru un sistem format dintr-un număr mare de cuante de lumină, la fel cum termodinamica este cazul limită a mecanicii statistice.
CP 2, 46 1907 Recenzie asupra lucrării: Jakob Johann Weyrauch: Grundriss der Wärmetheorie. Mit zahlreichen Beispielen und Anwendungen
Recenzie asupra lucrării lui Jakob Johann Weyrauch: Retrospectiva teoriei căldurii. Cu numeroase exemple și aplicații
Beiblätter zu den Annalen der Physik (Suplimentul anuarului de fizică), 31, 251 Termodinamică.
Schilpp 21; CP 2, 47 1907 Relativitätsprinzip und die aus demselben gezogenen Folgerungen
Principiul relativității și concluziile ce decurg din el
Jahrbuch der Radioaktivität (Agenda radioactivității), 4, 411–462, link Teoria relativității restrânse și generalizate.[21] O corecție la această lucrare a fost publicată în volumul5, paginile.98–99, din Berichtigungen. În această lucrare apare pentru prima oară (la pagina 443.) ecuația energiei totale a unui corp aflat în mișcare, scrisă sub forma în care ea a devenit celebră: E=mc2. Lucrarea este de asemenea importantă pentru debutul unei serii lungi de lucrări ce au contribuit la dezvoltarea relativității generalizate, pe care Einstein o va face în anii următori; aici sunt deduse, printre altele principiul echivalenței, deplasarea spre roșu sub acțiunea gravitației, și devierea gravitațională a luminii. Einstein revine la aceste subiecte începând cu anul 1911.
Schilpp 22; CP 2, 40 1907 Theoretische Bemerkungen über die Brownsche Bewegung
Considerații teoretice asupra mișcării browniene
Zeitschrift für Elektrochemie und angewandte physikalische Chemie (Revista pentru electrochimie și chimie-fizică aplicată), 13, 41–42 Mecanică statistică.[22] Notă succintă asupra înțelesului în sens tehnic a termenului "viteză medie" în cadrul mecanicii statistice.
Schilpp 23; CP 2, 51 1908 Elektromagnetische Grundgleichungen für bewegte Körper
Ecuațiile fundamentale ale electromagnetismului corpurilor în mișcare
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 26, 532–540, link Teoria relativității restrânse.[23] Scris în coautorat cu J. Laub. O corecție a apărut în volumul 27, p.232, Berichtigungen. A se vedea la publicația de la #27.
Schilpp 24; CP 2, 52 1908 Die im elektromagnetischen Felde auf ruhende Körper ausgeübten ponderomotorischen Kräfte
Forțele pondero-motoare exercitate asupra corpurilor plasate în câmp electromagnetic
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 26, 541–550, link Teoria relativității restrânse.[24] Lucrare scrisă în colaborare cu J. Laub. Lucrarea abordează aspectele relativiste ale interacțiunii corpurilor cu câmpul electromagnetic
Schilpp 25; CP 2, 48 1908 Neue elektrostatische Methode zur Messung kleiner Elektrizitätsmengen
Nouă metodă electrostatică a măsurării cantităților mici de electricitate
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 9, 216–217 Electromagnetism.[25] Prezentarea unei metode experimentale noi pentru măsurarea cantităților infime de sarcină electrică, principiul metodei constând în încărcarea inițială a unui condensator variabil reglat la o valoare mică a capacității, apoi schimbarea capacității la o valoare mare și descărcarea lui pe un al doilea condensator de capacitate fixă. Un aparat pentru realizarea acestui tip de măsurători a fost construit de către doi frați, Johann Conrad Habicht și Franz Paul Habicht, în colaborare cu Einstein, descrierea aparatului fiind publicată în Physikalische Zeitschrift, 11, 532 (1910).
Schilpp 26; CP 2, 50 1908 Elementare Theorie der Brownschen Bewegung
Teoria elemenară a mișcării browniene
Zeitschrift für Elektrochemie und angewandte physikalische Chemie (Revista pentru electrochimie și chimie-fizică aplicată), 14, 235–239 Mecanică statistică.[26] Lucrarea este o expunere simplificată a propriei teorii asupra mișcării browniene, scrisă într-un stil semi-popular.
Schilpp 27; CP 2, 54 1909 Bemerkungen zu unserer Arbeit: Elektromagnetische Grundgleichungen für bewegte Körper
Considerații asupra publicațiilor noastre: Ecuațiile fundamentale ale electromagnetismului pentru corpurile aflate în mișcare
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 28, 445–447, link Teoria relativității restrânse.[27] Lucrarea scrisă în colaborare cu J. Laub aduce unele corecturi la lucrarea publicată anterior de cei doi, a se vedea la indicele #27
Schilpp 28; CP 2, 55 1909 Bemerkung zur Arbeit von Mirimanoff: Die Grundgleichungen...
Comentariu asupra publicației lui D. Mirimanoff: Ecuațiile fundamentale...
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 28, 885–888, link Teoria relativității restrânse.[28] Articolul conține note similare cu cele făcute asupra lucrării lui Hermann Minkowski.
Schilpp 29; CP 2, 56 1909 Zum gegenwärtigen Stande des Strahlungsproblems
Despre stadiul prezent al problemei radiației
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică) , 10, 185–193 Fotoni.[29] Articol retrospectiv despre radiația electromagnetică, și un important precursor al publicației de la indicele #30.
Schilpp 29b; CP 2, 57 1909 Fără titlu Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 10, 323–324 Fotoni.[30] Scrierea conține disputa lui Einstein cu Walther Ritz (primul autor) asupra punctelor lor de vederi diferite despre soluțiile avansate și retardate ale ecuațiilor lui Maxwell. Einstein pune la îndoială concepția potrivit căreia limitarea fizică dată de soluțiile retardate ar reprezenta o lege, ci doar o probabilitate; stările Ritz ale aceleiași limitări reprezintă fundamentul celui de-al doilea principiu al termodinamicii.
Schilpp 30; CP 2, 60 1909 Entwicklung unserer Anschauungen über das Wesen und die Konstitution der Strahlung
Dezvoltarea viziunii noastre despre natură și structura radiaței
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 10, 817–825 Fotoni.[31] Discurs științific prezentat în fața celei de a 81-a adunări generale a Gesellschaft Deutscher Naturforscher (Societatea Germană de Științe ale Naturii), ținută la Salzburg, în care Einstein a arătat că fotonii trebuie să fie purtători de moment cinetic (respectiv impuls) și din acest motiv trebuie tratați ca fiind particule (corpusculi). Autorul a mai arătat că radiația electromagnetică trebuie considerată ca având natură duală. Lucrarea a fost publicată de asemenea în jurnalul Deutsche physikalische Gesellschaft, Verhandlungen (Societatea germană de fizică, dispute 11, pag. 482–500.
Schilpp 31; CP 3, 7 1910 Über einen Satz der Wahrscheinlichkeitsrechnung und seine Anwendung in der Strahlungstheorie
Despre o teoremă a calculului probabilităților și aplicațiile sale în teoria radiației
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 33, 1096–1104, link Fotoni.[32] Lucrare elaborată în colaborare cu L. Hopf. Pentru detalii, a se vedea pulicația de la indicele:#79.
Schilpp 32; CP 3, 8 1910 Statistische Untersuchung der Bewegung eines Resonators in einem Strahlungsfeld
Analiza statistică a mișcării unui rezonator plasat în câmp de radiații
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 1105–1115, link Fotoni.[33] În coautorat cu L. Hopf.
Schilpp 33; CP 3, 9 1910 Theorie der Opaleszenz von homogenen Flüssigkeiten und Flüssigkeitsgemischen in der Nähe des kritischen Zustandes
Teoria opalescenței fluidelor omogene și a amestecurilor de fluide aflate în vecinătatea stării critice
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 33, 1275–1298, link Mecanică statistică.[34] Lucrare fundamentală asupra fenomenului de opalescență critică.
Schilpp 34; CP 3, 2 1910 Principe de relativité et ses conséquences dans la physique moderne
Principiile relativității și consecințele lor în fizica modernă
Archives des sciences physiques et naturelles (ser. 4) (Analele științelor fizice și naturale), 29, 5–28, 125-244 Teoria relativității restrânse.[35] Lucrare de sinteză asupra teoriei relativității restrânse cu discutarea impactului principiilor asupra conceptelor din fizica modernă. Traducerea a fost realizată de către E. Guillaume; această publicație nu este aceeași cu cea de la indicele #21.
Schilpp 35; CP 3, 5 1910 Théorie des quantités lumineuses et la question de la localisation de l'énergie électromagnetique
Teoria cuantelor de lumină și problema localizării energiei electromagnetice
Archives des sciences physiques et naturelles (ser. 4) (Analele științelor fizice și naturale) (ser. 4) 29, 525–528 Fotoni
Schilpp 36; CP 3, 6 1910 Forces pondéromotrices qui agissent sur les conducteurs ferromagnétique disposés dans un champs magnétique et parcourus par un courant
Forțe ponderomotoare care acționează asupra conductorilor feromagnetici parcurse de un curent și plasate într-un câmp magnetic
Archives des sciences physiques et naturelles (ser. 4) (Analele științelor fizice și naturale), 30, 323–324 Electromagnetism.[36]
Schilpp 37; CP 3, 12 1911 Bemerkung zu dem Gesetz von Eötvös
Considerații despre legea lui Eötvös
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 34, 165–169, link Forțe intermoleculare și Mecanica fluidelor.[37]
Schilpp 38; CP 3, 13 1911 Beziehung zwischen dem elastischen Verhalten und der Spezifischen Wärme mit einatomigem Molekül
Relația dintre elasticitatea și căldura specifică a solidelor cu molecule monoatomice
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 34, 170–174, link Călduri specifice.[38] Publicația conține o încercare al lui Einstein de a face legătura dintre frecvențele caracteristice din teoria sa asupra căldurilor specifice din 1907 cu proprietățile elastice ale corpurilor solide. O completare la această lucrare a fost publicată în același număr din Anuarul de fizică la pagina 590, a se vedea: Bemerkung zu meiner Arbeit: 'Eine Beziehung zwischen dem elastischen Verhalten ...'", (Considerații despre lucrarea mea: O relație dintre elasticitatea....
Schilpp 39; CP 3, 10 1911 Bemerkungen zu den P. Hertzschen Arbeiten: Mechanische Grundlagen der Thermodynamik
Considerații despre publicația lui P. Hertz: Bazele mecanice ale termodinamicii
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 34, 175–176, link Mecanică statistică.[39]
Schilpp 40; CP 3, 14 1911 Berichtigung zu meiner Arbeit: Eine neue Bestimmung der Moleküldimensionen
Corectarea publicației mele: O metodă nouă pentru determinarea dimensiunilor moleculare
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 34, 591–592, link Mecanică statistică.[40] Publicația cuprinde corectarea și îmbunătățirea conținutului articolului publicat în anul 1906; a se vedea publicația de la indicele: #11. Corecturile aduse lucrării inițiale a permis îmbunătățirea substnațială a determinării valorii that produces an excellent estimate of the numărului lui Avogadro .[41]
Schilpp 41; CP 3, 21 1911 Elementare Betrachtungen über die thermische Molekularbewegung in festen Körpern
Observații elementare asupra mișcării termice ale moleculelor în solide
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 35, 679–694, link Călduri specifice.[42] Eistein, recunoscând că modelul său din 1907 despre căldurile specifice este inaplicabil la temperaturi extrem de scăzute, face o încercare de a perfecționa teoria modelului astfel încât să fie aplicabil pentru orice domeniu de temperaturi. Înlăturarea acestei dificultăți s-a rezolvat în anul următor prin crearea modelului Debye.
Schilpp 42; CP 3, 23 1911 Einfluss der Schwerkraft auf die Ausbreitung des Lichtes
Infuența gravitației asupra propagării luminii
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 35, 898–908, link Teoria relativității generale.[43] În acestă lucrare, Einstein prezintă un rezumat al propriilor sale dezvoltări ale teoriei relativității generalizate, temă la care revine după ce în 1907 a pus bazele acestei teorii. Aici, Einstein conchide că noua teorie înlocuieșe atât teoria relativității restrânse cât și teoria clasică a gravitației al lui Newton. De asemenea, realizează că relativitatea restrânsă și principiul echivalenței au valabilitate „locală” și nu „globală”, așa cum se credea până atunci.
Schilpp 43; CP 3, 17 1911 Relativitätstheorie
Teoria relativității
Naturforschende Gesellschaft, Zürich, Vierteljahresschrift (Trimestrialul Societății de Științe ale Naturii, Zürich) , 56, 1–14 Teoria relativității restrânse și generale.[44] Mesaj științific trimis conferinței Societății Oamenilor de Știință din Zürich.
Schilpp 44; CP 3, 22 1911 Zum Ehrenfestschen Paradoxon
Despre paradoxul lui Ehrenfest
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 12, 509–510 Teoria relativității restrânse.[45] Clearificarea unor confuzii referitoare la transformările lui Lorentz.
Schilpp 45; CP 4, 2 and 5 1912 Thermodynamische Begründung des photochemischen Äquivalentgesetzes
Dovezi termodinamice ale legii echivalenței fotochimice
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 37, 832–838, link Mecanică statistică.[46] A se vedea de asemenea în volumul 38, paginile 881–884, Nachtrag zu meiner Arbeit: 'Thermodynamische Begründung des photochemischen Äquivalentgesetzes'
Schilpp 46; CP 4, 3 1912 Lichtgeschwindigkeit und Statik des Gravitationsfeldes
Viteza luminii și statica câmpului gravitațional
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 38, 355–369, link Teoria relativității generale.[47] Prima din cele două publicații (pentru cea dea doua, vezi următoarea poziție din tabel) care continuă dezvoltarea teoriei relativității generalizate (a se vedea referința #42). Aceste două publicații sunt ultimele în care Einstein î-și alocă timp pentru a studia posibilitatea păstrării în cadrul teoriei, caracterul „plat” (necurbat) al spațiului fizic. În cadrul acestei lucrări el recunoaște necesitatea generalizării transformărilor lui Lorentz din cadrul teoriei relativității restrânse, în sensul extinderii ei la teoria generalizată și descoperă un aspect esențial al noii teorii, și anume aceea că teoria gravitației trebuie să fie neliniară din cauza faptului că energia gravitațională ea însăși poate genera câmp gravific.[48]
Schilpp 47; CP 4, 4 1912 Theorie des statischen Gravitationsfeldes
Teoria câmpului gravitațional static
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 38, 443–458, link Teoria relativității generalizate.[49] A din cele două publicații (pentu prima, vezi poziția anterioară din tabel) în care Einstein continuă seria lucrărilor ce dezvoltă relativitatea generală.
Schilpp 48; CP 4, 6 1912 Antwort auf eine Bemerkung von J. Stark: Anwendung des Planckschen Elementargesetzes
Răspuns la un comentariu al lui J. Stark: Aplicație a legii fundamentale al lui Planck
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 38, 888, link Fotoni.[50]
Schilpp 49; CP 4, 8 1912 Relativität und Gravitation: Erwiderung auf eine Bemerkung von M. Abraham
Relativitate și gravitație. Replică la un comentariu al lui M. Abraham
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 38, 1059–1064, link Teoria relativității generale.[51]
Schilpp 50; CP 4, 9 1912 Bemerkung zu Abraham's vorangehender Auseinandersetzung: Nochmals Relativität und Gravitation
Comentariu la precedenta discuție cu Abraham: Încă odată, relativitate și gravitație
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 39, 704, link Teoria relativității generale.[52]
Schilpp 52; CP 4, 7 1912 Gibt es eine Gravitationswirkung die der elektromagnetischen Induktionswirkung analog ist?
Este atunci efectul gravitațional similar inducției electromagnetice?
Vierteljahrschrift für gerichtliche Medizin (Trimestrial de medicină legală) (ser. 3), 44, 37–40 Teoria relativității generale.[53]
Schilpp 53; CP 4, 13 1913 Entwurf einer verallgemeinerten Relativitätstheorie und eine Theorie der Gravitation. I. Physikalischer Teil von A. Einstein II. Mathematischer Teil von M. Grossmann
Retrospectiva teoriei relativității generale și a teoriei gravitației. I.Partea de fizică de A. Einstein II. Partea de matematică de M. Grossmann
Zeitschrift für Mathematik und Physik (Jurnal de matematică și fizică), 62, 225–244, 245–261 Teoria relativității generale.[54] Publicație de breșă, scrisă în colaborare cu Marcel Grossmann, în care autorii transcriu forma scalară unidimensională a legii atracției universale al lui Newton în varianta „zece-dimensională”, în care fiecare variabilă reprezintă o componentă a tensorului metric cvadridimensional și simetric. Ecuațiile care descriu corect aceste componente nu au fost stabilite. O revizuire critică a acestei publicații se găsește la indicele #68. A se vedea de asemenea publicațiile de la indicii #21, 42, 46 și 47.
Schilpp 54; CP 4, 11 1913 Einige Argumente für die Annahme einer molekular Agitation beim absoluten Nullpunkt
Unele argumente pentru presupusa agitație moleculară la zero absolut
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 40, 551–560, link Călduri specifice.[55] Publicație elaborată în colaborare cu Otto Stern. Einstein și Stern fac îcercarea de a da o explicație comportamentului căldurilor specifice ale gazelor biatomice, cum ar fi hidrogenul molecular, H2. Deși corectă din punct de vedere al aspectelor calitative, teoria celor doi s-a dovedit incorectă sub aspect cantitativ.[56]
Schilpp 55; CP 4, 12 1913 Déduction thermodynamique de la loi de l'équivalence photochimique
Deducerea pe cale termodinamică a legii echivalenței fotochimice
Journal de physique (ser. 5) (Jurnal de fizică), 3, 277–282 Mecanică statistică.[57] Lucrarea nu este o traducere a publicației de la indicele #45, este un mesaj științific prezentat la reuniunea anuală a Société Française de Physique (Societatea franceză de fizică), ținută la 27 martie 1913.
Schilpp 56; CP 4, 16 1913 Physikalische Grundlagen einer Gravitationstheorie
Bazele fizice ale teoriei gravitației
Naturforschende Gesellschaft, Zürich, Vierteljahrsschrift (Trimestrialul Societății de Științe ale Naturii, Zürich) , 58, 284–290 Teoria relativității generale.[58] Prelegere ținută la Societatea de Științe din Elveția la data de 9 septembrie 1913. Un rezumat al acestei prelegeri a fost publicat în Schweizerische naturforschende Gesellschaft, Verhandlungen („Societatea Elvețiană de Științe ale Naturii, dezbateri”), 1913 (partea 2), pag. 137–138.
Schilpp 57; CP 4, 23 1913 Max Planck als Forscher
Omul de știință Max Planck
Naturwissenschaften, 1, 1077–1079 Istoria fizicii.[59]
Schilpp 58; CP 4, 17 1913 Zum gegenwärtigen Stande des Gravitationsproblems
Despre stadiul actual al problemei gravitației
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 14, 1249–1266 Teoria relativității generale.[60] Prelegere adresată în data de 21 septembrie la a 85-a adunare a Versammlung Deutscher Naturforscher din Viena. Disputele științifice asupra conținutul prelegerii sunt incluse în publicația citată. Această publicație a mai fost editată și în Gesellschaft deutscher Naturforscher und Ärzte, Verhandlungen, 1914, pag. 3–24. De asemenea, un referat despre tema abordată în această prelegere a fost publicat în jurnalul științific Himmel und Erde (Cerul și Pământul), 26, pag. 90–93.
Schilpp 59; CP 4, 28 1914 Nordströmsche Gravitationstheorie vom Standpunkt des absoluten Differentialkalküls
Teoria gravitației al lui Nordstöm din punct de vedere al calculului diferențial absolut
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 40, 44, 321–328, link Teoria relativității generale.[61] Lucrarea elaborată în colaborare cu A. D. Fokker, arată că competing field theory al lui Gunnar Nordström poate fi reconsiderat ca un caz special al ecuațiilor Einstein-Grossmann din cadrul relativității generalizate (a se vedea referința #53).
Schilpp 60 1914 Bases physiques d'une théorie de la gravitation
Bazele fizice ale unei teorii a gravitației §
Archives des sciences physiques et naturelles (ser. 4), 37, 5–12 Teoria relativității generale.[62] Traducerea în limba franceză a fost realizată de către E. Guillaume.
Schilpp 61 1914 Bemerkung zu P. Harzers Abhandlung: Die Mitführung des Lichtes in Glas und die Aberration
Observație asupra articolului lui P. Harzer: Frânarea luminii în sticlă și aberația§
Astronomische Nachrichten (Actualități astronomice), 199, 8–10, link Electromagnetism și teoria relativității restrânse.[63]
Schilpp 62 1914 Antwort auf eine Replik P. Harzers
Răspuns la o replică al lui P. Harzer §
Astronomische Nachrichten (Actualități astronomice), 199, 47–48, link Electromagnetism și teoria relativității restrânse.[64]
Schilpp 63 1914 Zum gegenwärtigen Stande des Problems der spezifischen Wärme
Despre stadiul actual al problemei căldurilor specifice§
Deutsche Bunsengesellschaft, Abhandlungen (Societatea Germană Bunsen, tratate), 7, 330–364 Călduri specifice. Ediția în limba germană a referinței #51; paginile 353–364 include disputele științifice pe marginea prelegerii lui Einstein.
Schilpp 64; CP 6, 5 1914 Beiträge zur Quantentheorie
Contribuții la teoria cuantică §
Deutsche physikalische Gesellschaft, Berichte, 1914, 820–828 'Mecanică cuantică.[65] Reeditat în volumul 16 al Verhandlungen al aceleiași societăți.
Schilpp 65; CP 4, 27 1914 Zur Theorie der Gravitation
Asupra teoriei gravitației
Naturforschende Gesellschaft, Zürich, Vierteljahrsschrift, 59, 4–6 Teoria relativității generale.[66]
Schilpp 66 1914 Recenzie asupra lucrării lui H. A. Lorentz: Das Relativitätsprinzip
Recenzie asupra lucrării lui H. A. Lorentz: Principiile relativității§
Naturwissenschaften, 2, 1018 Teoria relativității restrânse și generale.[67]
Schilpp 67; CP 4, 24 1914 Nachträgliche Antwort auf eine Frage von Reissner
Răspuns suplimentar la o afirmație al lui Reissner
Physikalische Zeitschrift, 15, 108–110 Teoria relativității generale.[68] Legăturile dintre masa câmpului gravitațional cu el însuși.
Schilpp 68; CP 4, 25 1914 Principielles zur verallgemeinerten Relativitätstheorie und Gravitationstheorie
Principiile teoriilor relativității generalizate și ale gravitației.
Physikalische Zeitschrift, 15, 176–180 Teoria relativității generale.[69] Articolul este o replică la o remarcă al lui Gustav Mie făcut asupra legăturilor dintre referința #53 și opera luiHermann Minkowski.
Schilpp 69; CP 6, 3 1914 Antrittsrede
Mesaj inaugural§
Sitzungsberichte der Preussischen Akademie der Wissenschaften, 1914 (pct. 2), 739–742 Teoria relativității generale.[70]
Schilpp 70; CP 6, 9 1914 Formale Grundlage de allgemeinen Relativitätstheorie
Bazele formale ale teoriei relativității generale§
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte, 1914 (part 2), 1030–1085 Teoria relativității generale.[71] Această publicație este o importantă lucrare în domeniul dezvoltării teoriei relativității generalizate. În cadrul acestui articol, Einstein încă nu reușește stabilirea formelor corecte ale ecuațiilor câmpului, dar deduce expresiile mișcării puncului material pe geodezice pornind de la câmpul gravitațional generat de rotație. Totodată, deduce din nou, propriile sale rezultate din anul 1907 cu privire la devierea razelor de lumină și deplasarea spre roșu, folosind de data aceasta, noua teorie a tensorului metric.
Schilpp 71; CP 4, 31 1914 Zum Relativitätsproblem
Despre problema relativității
Scientia (Bologna), 15, 337–348 Teoria relativității restrânse și generale.[72]
Schilpp 72 1914 Physikalische Grundlagen und leitende Gedanken für eine Gravitationstheorie
Fundamente fizice și idei sugestive pentru o teorie a gravitației.§
Verhandlungen der Schweizerischen naturforschenden Gesellschaft, 96 (pt. 2), 146 Teoria relativității generale. Articol identic cu publicația de la indicele #56.
Schilpp 73 1914 Gravitationstheorie
Teoria gravitației
Verhandlungen der Schweizerischen naturforschenden Gesellschaft, 96 (pt. 2), 136–137 Teoria relativității generale.[73] Pentru textul complet al acestei lucrări, a se vedea publicația de la indicele#56.
Schilpp 74; CP 6, 1 1914 April 26 Relativitätsprinzip
Principiile relativității
Vossische Zeitung, 33–34 Teoria relativității restrânse și generalizate.[74]
Schilpp 75; CP 6, 2 1914 Kovarianzeigenschaften der Feldgleichungen der auf die verallgemeinerte Relativitätstheorie gegründeten Gravitationstheorie
Proprietățile de covarianță ale ecuațiilor câmpului din teoria gravitației bazat pe teoria relativității generale
Zeitschrift für Mathematik und Physik, 63, 215–225 Teoria relativității generalizate.[75] Lucrare srisă în colaborare cu M. Grossmann.
Schilpp 78 1915 Proefondervindelijk bewijs voor het bestan der moleculaire stroomen von Ampère
Dovada experimentală a existenței curenților moleculari Ampère
Akademie van Wetenschappen, Amsterdam, Verslag. (ser. 4), 23, 1449–1464 Efectul Einstein-de Haas.[76] Lucrare elaborată în limba olandeză prin colaborare cu W.J. de Haas.
Schilpp 79; CP 6, 18 1915 Antwort auf eine Abhandlung M. von Laues: Ein Satz der Wahrscheinlichkeitsrechnung und seine Anwendung auf die Strahlungstheorie
Răspuns la publicația lui von Laue: O teoremă din calculul probabilităților și aplicațiile sale în teoria radiației
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 47, 879–885, link Fotoni.[77]
Schilpp 80; CP 6, 23 1915 Experimenteller Nachweis des Ampèreschen Molekularströme
Dovada experimentală a existenței curenților moleculari Ampère
Verhandlungen der Deutschen Physikalischen Gesellschaft, 17, 152–170, 203 (Berichtigung), 420 Efectul Einstein-de Haas .[78] În colaborare cu W.J. de Haas, este prima ediție în limba germană, pentru ediția în limba olandez,vezi publicația de la indicele #78, a doua publicare germană a fost făcută în revista Naturwissenschaften.
Schilpp 81 1915 Experimenteller Nachweis des Ampèreschen Molekularströme
Dovada experimentală a existenței curenților moleculari Ampère
Naturwissenschaften, 3, 237–238 Efectul Einstein-de Haas.[79] Ediția în limba germană a publicației apărută mai întâi în limba olandeză, având-ul coautor pe W.J. de Haas, vezi publicația de la indicii #78 și #80.
Schilpp 82 1915 Grundgedanken der allgemeinen Relativitätstheorie und Anwendung dieser Theorie in der Astronomie
Ideile fundamentale ale teoriei relativității generale și aplicațiile acestei teorii în astronomie§
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte, 1915 (part 1), 315 Teoria relativității generale.[80]
Schilpp 83; CP 6, 21 și 22 1915 Zur allgemeinen Relativitätstheorie
Despre teoria relativității generale
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte, 1915 (part 2), 778–786, 799–801 Teoria relativității generale.[81] Două din cele patru publicații ale lui Einstein, apărute în noiembrie 1915 care tratează forma finală a ecuațiilor câmpului din cadrul teoriei relativității generalizate. Prima, corectează o greșeală de concepție și stabilește forma finală a ecuațiilor; cu toate acestea, a doua lucrare introduce în teorie o serioasă confuzie de concepte.[82]
Schilpp 84; CP 6, 24 1915 Erklärung der Perihelbewegung des Merkur aus der allgemeinen Relativitätstheorie
Explicarea mișcării perihelice a planetei Mercur din perspectiva teoriei relativității generalizate
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte, 1915 (part. 2), 831–839 Teoria relativității generale.[83] Lucrare centrală a teoriei relativității generale, în care Einstein arată că această teorie poate explica anomalia mișcării de precesie a planetei Mercur, fenomen pus în evidență de către astronomi încă din anul 1859. Acestă publicație intoduce de asemena, o nouă și importantă metodă de calcul cu privire la expansiunea post newtoniană. Einstein, în cadrul acestei lucrări, pentru prima oară, face un calcul corect asupra devierii luminii de către câmpul gravitațional.
Schilpp 85; CP 6, 25 1915 Feldgleichungen der Gravitation
Ecuațiile câmpului gravitațional
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte, 1915 (part. 2), 844–847 Teoria relativității generale.[84] Această lucrare este definitorie pentru dezvoltarea teoriei relativității generalizate. După un lung șir de încercări, Einstein reușește să găsească formele corecte ale ecuațiilor câmpului gravitațional, care au servit ulterior ca bază pentru deducerea unor importante relații ale teoriei.
Schilpp 88; CP 6, 14 1916 Experimental proof of the existence of Ampère's molecular currents
Dovada experimentală a existenței curenților moleculari Ampère
Proceedings of the Akademie van Wetenschappen, Amsterdam, 18, 696–711 Efectul Einstein-de Haas .[85] Lucrare scrisă în colaborare cu W.J. de Haas; Traducerea în limba engleză a publicației de la indicele #80.
Schilpp 89; CP 6, 30 1916 Grundlage der allgemeinen Relativitätstheorie
Bazele teoriei relativității generalizate
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 49, 769–822, link Teoria relativității generale.[86]
Schilpp 90; CP 6, 40 1916 Über Fr. Kottlers Abhandlung: Einsteins Äquivalenzhypothese und die Gravitation
Despre publicația lui Friedrich Kottler: Ipoteza echivalenței al lui Einstein și gravitația
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 51, 639–642, link Teoria relativității generale.[87]
Schilpp 91; CP 6, 28 1916 Einfaches Experiment zum Nachweis der Ampèreschen Molekularströme
O experiență simplă pentru demonstrarea existenței curenților moleculari Ampère
Verhandlungen der Deutschen Physikalischen Gesellschaft, 18, 173–177 Efectul Einstein-de Haas .[88]
Schilpp 92; CP 6, 34 1916 Strahlungs-emission und -absorption nach der Quantentheorie
Emisia și absorbția radiației în teoria cuantică
Verhandlungen der Deutschen Physikalischen Gesellschaft (Dezbaterile Societății Germane de Fizică), 18, 318–323 Fotoni.[89] Lucrare fundamentală, în care Einstein arată c ipoteza cuantică al lui Planck E = hÉÀ poate fi dedusă din ecuațiile cinetice. Această lucrare introduce pentru prima oară ideea emisiei stimulate, care va deveni fundamentul dezvoltării ulterioare a laserului și maserului; coeficienții A și B ale lui Einstein au constituit baza dezvoltării ulterioare a electrodinamicii cuantice. În această lucrare, Einstein începe să susțină ideea că mecanica cuantică înseamnă o confundare a probabilității cu negarea cauzalității.[90]
Schilpp 93; CP 6, 38 1916 Quantentheorie der Strahlung
Teoria cuantică a radiației
Mitteilungen der Physikalischen Gesellschaft, Zürich (Comunicări ale Societății de Fizică, Zürich ), 16, 47–62 Fotoni.[91] Continuând lucrarea din 1909 address (vezi referința#30), Einstein a arătat că fotonii sunt purtătoare de moment cinetic în ipoteza valabilității legii lui Planck. Această teorie a fost confirmată în anul 1923 prin descoperirea fenomenului de împrăștiere Compton, descoperire pentru care în anul 1927i s-a acordat premiul Nobel pentru fizică și care a dus la acceptarea generală a conceptului de foton.
Schilpp 94; CP 6, 36 1916 Recenzie asupra lucrării lui Lorentz H.A.: Théories statistiques en thermodynamique
Recenzie asupra lucrării lui Lorentz H.A.: Teoriile statistice în termodinamică: cinci rrelegeri
Naturwissenschaften, 4, 480–481 Mecanică statistică.[92]
Schilpp 95; CP 6, 39 1916 Elementare Theorie der Wasserwellen und des Fluges
Teoria elementară a undelor în apă și a zborului
Naturwissenschaften, 4, 509–510 Mecanica fluidelor
Schilpp 96; CP 6, 29 1916 Ernst Mach Physikalische Zeitschrift (Jurnalul de fizică), 17, 101–104 Istoria fizicii[93]
Schilpp 97; CP 6, 27 1916 Neue formale Deutung der Maxwellschen Feldgleichungen der Elektrodynamik
Noua interpretare formală a ecuțiilor câmpului ale lui Maxwell din electrodinamică
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte (Academia de Științe a Prusiei, rapoarte de reuniune) , 1916 (part 1), 184–187 Electromagnetism
Schilpp 98 1916 Einige anschauliche Überlegungen aus dem Gebiete der Relativitätstheorie
Unele considerații filozofice din domeniul teoriei relativității§
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte (Academia de Științe a Prusiei, rapoarte de reuniune), 1916 (part 1), 423 Teoria relativității generale.[94] Rezumatul unei lucrări (nepublicată) care se trata funcționarea ceasurilor și a pendulului Foucault
Schilpp 99; CP 6, 32 1916 Näherungsweise Integration der Feldgleichungen der Gravitation
Integrarea aproximativă a ecuațiilor câmpului gravitațional
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte (Academia de Științe a Prusiei, rapoarte de reuniune), 1916 (part 1), 688–696 Teoria relativității generale[95]
Schilpp 100 1916 Gedächtnisrede auf Karl Schwarzschild
Prelegere în memoria lui Karl Schwarzschild
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte (Academia de Științe a Prusiei, rapoarte de reuniune), 1916 (part 1), 768–770 Istoria fizicii.[96]
Schilpp 101; CP 6, 41 1916 Hamiltonsches Prinzip und allgemeine Relativitätstheorie
Principiul lui Hamilton și teoria relativității generale
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte (Academia de Științe a Prusiei, rapoarte de reuniune), 1916 (part 2), 1111–1116 Teoria relativității generale[97]
Schilpp 103; CP 6, 45 1917 Zum Quantensatz von Sommerfeld und Epstein
Asupra teoremei cuantice al lui Sommerfeld și Epstein
Deutsche Physikalische Gesellschaft, Verhandlungen (Societea Germană de Fizică, dezbateri), 19, 82–92 Mecanică cuantică[98] Lucrare importantă asupra metodei Einstein-Brillouin-Keller , care descrie modalitatea transformării unui sistem clasic în analogul său cuantic.
Schilpp 104 1917 Recenzie asupra lucrării lui Hermann von Helmholtz: Zwei Vorträge über Goethe
Recenzie asupra lucrării lui Hermann von Helmholtz: Două prelegeri despre Goethe
Naturwissenschaften (Știința), 5, 675 Istoria fizicii[99]
Schilpp 105 1917 Marian von Smoluchowski Naturwissenschaften (Știința), 5, 737–738 Istoria fizicii[100]
Schilpp 106 1917 Quantentheorie der Strahlung
Teoria cuantică a radiației
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 18, 121–128 Fotoni.[101]
Schilpp 107; CP 6, 43 1917 Kosmologische Betrachtungen zur allgemeinen Relativitätstheorie
Considerații cosmologice asupra a teoriei relativității generale
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte (Academia de Științe a Prusiei, rapoarte de reuniune), 1917 (part 1), 142–152 Teoria relativității generale.[102] Această importantă lucrare marchează începuturile cosmologiei fizice. Folosind ipoteze simplificatoare, în lucrare se explică pe baza relativității generale teorii cosmologice precum nașterea, expansiunea și evoluția finală a Universului.
Schilpp 108; CP 6, 47 1917 Eine Ableitung des Theorems von Jacobi
O deducere a teoremei lui Jacobi
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte (Academia de Științe a Prusiei, rapoarte de reuniune), 1917 (part 2), 606–608 Fizică matematică[103]
Schilpp 109 1917 May 23 Friedrich Adler als Physiker
Friedrich Adler ca fizician§
Die Vossische Zeitung, Morgen Ausgabe, no. 259, 2 (Ziarul Voss, ediția de dimineață, Berlin) Istoria fizicii.[104]
Schilpp 112; CP 7, 4 1918 Prinzipielles zur allgemeinen Relativitätstheorie
Asupra bazelor teoriei relativității generale
Annalen der Physik (Anuarul de fizică) (ser. 4), 55, 241–244, link Teoria relativității generale[105]
Schilpp 113; CP 7, 6 1918 Lassen sich Brechungsexponenten der Körper für Röntgenstrahlen experimentell ermitteln?
Este posibilă determinarea indicelui de refracție a razelor X pentru corpurile solide?
Verhandlungen der Deutschen Physikalischen Gesellschaft(Dezbaterile Societății Germane de Fizică), 20, 86–87 Electromagnetism
Schilpp 114; CP 7, 15 1918 Bemerkung zu Gehrckes Notiz: Über den Äther
Comentariu pe marginea notei lui E. Gehrcke: Despre eter
Verhandlungen der Deutschen Physikalischen Gesellschaft (Dezbaterile Societății Germane de Fizică), 20, 261 Teoria relativității restrânse și generale
Schilpp 115; CP 7, 10 1918 Recenzie asupra lucrării lui H. Weyl: Raum, Zeit, Materie
Recenzie asupra lucrării lui H. Weyl: Spțiu, timp, materie: lecturi de relativitate generală
Naturwissenschaften (Știința), 6, 373 Teoria relativității restrânse și generale[106]
Schilpp 116; CP 7, 13 1918 Dialog über Einwände gegen die Relativitätstheorie
Dialog despre obiecțiile la teoria relativității
Naturwissenschaften (Știința), 6, 697–702 Teoria relativității restrânse și generale.[107]
Schilpp 117; CP 7, 2 1918 Notiz zu Schrödingers Arbeit: Energiekomponenten des Gravitationsfeldes
Notă asupra lucrării lui Schrödinger: Componentele energetice ale câmpului gravitațional
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 19, 115–116 Teoria relativității generale[108]
Schilpp 118; CP 7, 3 1918 Bemerkung zu Schrödingers Notiz: Lösungssystem der allgemein kovarianten Gravitationsgleichungen
Comentariu asupra notei lui Schrödinger: Asupra unui sistem de soluții ale ecuațiilor generale covariante ale câmpului gravitațional
Physikalische Zeitschrift (Jurnal de fizică), 19, 165–166 Teoria relativității generale[109]
Schilpp 119; CP 7, 1 1918 Gravitationswellen
Unde gravitaționale
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte(Academia de Științe a Prusiei, rapoarte de reuniune), 1918 (part 1), 154–167 Teoria relativității generale[110] Prima previziune asupra existenței undelor gravitaționale. Pentru observarea indirectă a existenței radiațiilor gravitaționale, în anul 1993 s-a acordat Premiul Nobel pentru Fizică.
Schilpp 120; CP 7, 5 1918 Kritisches zu einer von Hrn. de Sitter gegebenen Lösung der Gravitationsgleichungen
Comentariu critic asupra unei soluții a ecuației câmpului gravitațional dat de domnul de Sitter
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte(Academia de Științe a Prusiei, rapoarte de reuniune), 1918 (part 1), 270–272 Teoria relativității generalizate[111]
Schilpp 121; CP 7, 9 1918 Der Energiesatz in der allgemeinen Relativitätstheorie
Legea consrvării energiei în teoria relativității generale
Preussische Akademie der Wissenschaften, Sitzungsberichte(Academia de Științe a Prusiei, rapoarte de reuniune), 1918 (part 1), 448–459 Teoria relativității generalizate[112]
Schilpp 122 1919 Prüfung der allgemeinen Relativitätstheorie
Un test al teoriei relativității generale
Naturwissenschaften (Știința), 7, 776 Teoria relativității generalizate.[113]
Schilpp 123; CP 7, 17 1919 Spielen Gravitationsfelder im Aufbau der materiellen Elementarteilchen eine wesentliche Rolle?
Joacă un rol câmpurile gravitaționale în structura particulelor elementare ale materiei?


Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „notes”, dar nu și o etichetă <references group="notes"/>

  1. ^ Pais, Cap. 3, ref. E13; Cap. 4, ref. E5.
  2. ^ Pais, Cap. 4, ref. E6.
  3. ^ Pais, Cap. 4, p. 57.
  4. ^ Pais, Cap. 3, ref. E21; Cap. 4, ref. E10.
  5. ^ Pais, Cap. 4, ref. E11 și E49.
  6. ^ Pais, Cap. 4, ref. E12; Cap. 5, ref. E17; Cap. 19, ref. E7.
  7. ^ Pais, Cap. 4, ref. E13; Cap. 7, ref. E7; Cap. 19, ref. E5; Cap. 23, ref. E2.
  8. ^ Pais, Cap. 4, ref. E4 și E17; Cap. 5, ref. E2.
  9. ^ Pais, Cap. 6, ref. E5; Cap. 7, ref. E1; Cap. 11, ref. E10; Cap. 26, ref. E13.
  10. ^ Pais, Cap. 7, ref. E9; Cap. 26, ref. E14.
  11. ^ Pais, Cap. 5, ref. E5.
  12. ^ Pais, Cap. 4, ref. E18; Cap. 5, ref. E8.
  13. ^ Pais, Cap. 19, ref. E8.
  14. ^ Pais, Cap. 7, ref. E10; Cap. 8, ref. E6.
  15. ^ Pais, Cap. 7, ref. E21.
  16. ^ Pais, Cap. 4, ref. E21; Cap. 20, ref. E1 și E2.
  17. ^ Pais, Cap. 4, ref. E22; Cap. 5, ref. E9; Cap. 29, ref. E3.
  18. ^ Pais, Cap. 7, ref. E5.
  19. ^ Pais, Cap. 7, ref. E22.
  20. ^ Pais, Cap. 7, ref. E23; Cap. 8, ref. E5.
  21. ^ Pais, Cap. 4, ref. E23; Cap. 6, ref. E7; Cap. 7, ref.-le E3, E11, și E15; Cap. 8, ref.-le E1 și E4; Cap. 9, ref. E3; Chap. 11, ref. E9.
  22. ^ Pais, Cap. 4, ref. E19; Cap. 5, ref. E11.
  23. ^ Pais, Cap. 7, ref. E18; Cap. 29, ref. E1.
  24. ^ Pais, Cap. 7, ref. E19; Cap. 29, ref. E2.
  25. ^ Pais, Cap. 10, ref. E4; Cap. 29, ref. E5.
  26. ^ Pais, Cap. 4, ref. E20; Cap. 5, ref. E12.
  27. ^ Pais, Cap. 7, ref. E18; Cap. 29, ref. E1.
  28. ^ Pais, Cap. 7, ref. E25.
  29. ^ Pais, Cap. 4, ref.-le E24 and E47; Cap. 10, ref. E2; Cap. 21, ref. E2.
  30. ^ Pais, Cap. 29, ref. R1.
  31. ^ Pais, Cap. 4, ref. E25; Cap. 7, ref. E27; Cap. 10, ref. E3; Cap. 12, ref. E25; Cap. 19, ref. E11; Cap. 21, ref. E3; Cap. 26, ref. E15.
  32. ^ Pais, Cap. 4, ref. E26; Cap. 29, ref. E10.
  33. ^ Pais, Cap. 4, ref. E27; Cap. 21, ref. E12; Cap. 29, ref. E11.
  34. ^ Pais, Cap. 4, ref. E29; Cap. 5, E10.
  35. ^ Pais, Cap. 7, ref.-le E16 și E28; Cap. 10, ref. E8.
  36. ^ Pais, Cap. 7, ref. E26.
  37. ^ Pais, Cap. 4, ref. E9.
  38. ^ Pais, Cap. 4, ref. E30; Cap. 20, ref. E3.
  39. ^ Pais, Cap. 4, ref. E2.
  40. ^ Pais, Cap. 4, ref.-le E15 și E30; Cap. 5, ref. E7.
  41. ^ Pais, p. 92.
  42. ^ Pais, Cap. 4, ref. E31; Cap. 20, ref. E4.
  43. ^ Pais, Cap. 11, ref. E8; Cap. 13, ref. E4.
  44. ^ Pais, Chap. 7, ref. E29.
  45. ^ Pais, Cap. 7, ref. E4.
  46. ^ Pais, Cap. 4, ref. E32; Cap. 19, ref. E10.
  47. ^ Pais, Cap. 9, ref.-le E6 și E7; Cap. 11, ref. E16; Cap. 13, ref.-le E2 și E5.
  48. ^ Pais, pag. 201–206.
  49. ^ Pais, Cap. 11, ref. E17; Cap. 12, ref.-le E10 și E33; Cap. 13, ref. E2.
  50. ^ Pais, Cap. 19, ref. E10.
  51. ^ Pais, Cap. 12, ref. E17; Cap. 13, ref. E6.
  52. ^ Pais, Cap. 13, ref. E7.
  53. ^ Pais, Cap. 11, ref. E19; Cap. 12, ref. E24; Cap. 15, ref. E36.
  54. ^ Pais, Cap. 12, ref. E29; Cap. 13, ref. E1; Cap. 14, ref. E23; Cap. 15, ref. E37.
  55. ^ Pais, Cap. 4, ref. E34; Cap. 14, ref. E36; Cap. 20, ref. E6; Cap. 29, ref. E13.
  56. ^ Pais, p. 397.
  57. ^ Pais, Cap. 4, ref. E33.
  58. ^ Pais, Cap. 12, ref. E36.
  59. ^ Pais, Chap. 16, ref. E53; Chap. 19, refs. E2 and E6.
  60. ^ Pais, Cap. 13, ref. E11; Cap. 15, ref. E39.
  61. ^ Pais, Cap. 13, ref. E18; Cap. 29, ref. E15.
  62. ^ Pais, Chap. 12, ref. E36.
  63. ^ Pais, Cap. 7, ref. E5a.
  64. ^ Pais, Cap. 7, ref. E5a.
  65. ^ Pais, Cap. 20, ref. E8.
  66. ^ Pais, Cap. 14, ref. E6; Cap. 15, ref. E37.
  67. ^ Pais, Cap. 7, ref. E35; Cap. 16, ref. E53a.
  68. ^ Pais, Cap. 13, ref. E11.
  69. ^ Pais, Cap. 13, ref. E13.
  70. ^ Pais, Cap. 14, ref. E12.
  71. ^ Pais, Cap. 12, ref. E30; Cap. 14, ref. E16; Cap. 15, ref. E13.
  72. ^ Pais, Cap. 7, ref. E30; Cap. 13, ref. E12.
  73. ^ Pais, Cap. 12, ref. E36.
  74. ^ Pais, Cap. 7, ref. E34; Cap. 14, ref. E10; Cap. 16, ref. E38.
  75. ^ Pais, Cap. 12, ref. E37.
  76. ^ Pais, Cap. 14, ref. E34.
  77. ^ Pais, Cap. 4, ref. E28; Cap. 14, ref. E30.
  78. ^ Pais, Cap. 14, ref. E33.
  79. ^ Pais, Cap. 14, ref. E32.
  80. ^ Pais, Cap. 14, ref. E28.
  81. ^ Pais, Cap. 14, ref-le. E44, E45 și E46; Cap. 15, ref. E14
  82. ^ Pais, pp. 250–253.
  83. ^ Pais, Cap. 14, ref.-le E48 și E50; Cap. 15, ref. E1; Cap. 16, ref. E30.
  84. ^ Pais, Cap. 14, ref. E1; Cap. 15, ref. E15.
  85. ^ Pais, Cap. 14, ref. E35.
  86. ^ Pais, Cap. 12, ref.-le E27 și E31; Cap. 15, ref. E6.
  87. ^ Pais, Cap. 13, ref. E3a.
  88. ^ Pais, Cap. 14, ref. E37.
  89. ^ Pais, Cap. 4, ref. E35; Cap. 15, ref. E21; Cap. 21, ref. E9.
  90. ^ Pais, pp. 410–412.
  91. ^ Pais, Chap. 4, ref. E36; Chap. 15, ref. E21; Chap. 21, ref. E10.
  92. ^ Pais, Cap. 16, ref. E54.
  93. ^ Pais, Cap. 15, ref. E26.
  94. ^ Pais, Cap. 7, ref. E6.
  95. ^ Pais, Cap. 15, ref. E20.
  96. ^ Pais, Cap. 14, ref. E51.
  97. ^ Pais, Cap. 14, ref. E55; Cap. 15, ref. E16.
  98. ^ Pais, Cap. 21, ref. E17.
  99. ^ Pais, Cap. 16, ref. E55.
  100. ^ Pais, Cap. 5, ref. E16.
  101. ^ Pais, Cap. 4, ref. E37; Cap. 21, ref. E11; Cap. 26, ref. E16.
  102. ^ Pais, Cap. 15, ref. E40; Cap. 29, ref. E17.
  103. ^ Pais, Cap. 21, ref. E18.
  104. ^ Pais, Cap. 1, ref. E1.
  105. ^ Pais, Cap. 15, ref. E42.
  106. ^ Pais, Cap. 16, ref. E56.
  107. ^ Pais, Cap. 7, ref. E6.
  108. ^ Pais, Cap. 15, ref. E19a.
  109. ^ Pais, Cap. 15, ref. E19a.
  110. ^ Pais, Cap. 15, ref. E22.
  111. ^ Pais, Cap. 15, ref. E42b.
  112. ^ Pais, Cap. 15, ref. E19b; Cap. 17, ref. E33.
  113. ^ Pais, Chap. 16, ref. E28.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilizator:Meszzoli/proiect_4.1/Lista_lui_Einstein_4.1&oldid=10427346