Deschide meniul principal

Vasile Hossu (episcop de Gherla)

episcop român
Acest articol se referă la un episcop de Gherla. Pentru un episcop de Oradea, vedeți Vasile Hossu (episcop de Oradea).
Vasile Hossu
Basil Hossu.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Mureș-Oșorhei, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Decedat (49 de ani) Modificați la Wikidata
Budapesta, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot catolic[*] Modificați la Wikidata
Funcția episcopală
SediulGherla
TitlulEpiscop de Gherla
Perioada1912 - 1916
PredecesorIoan Sabo
SuccesorIuliu Hossu
Cariera religioasă
Hirotonire episcopală21 septembrie 1903
Episcop consacratorVictor Mihaly de Apșa, Co-Consacrator Demetriu Radu
Titluri precedenteEpiscopia de Lugoj (până în 1912), Episcop de Lugoj

Vasile Hossu (n. 30 ianuarie 1866, Târgu Mureș – d. 13 ianuarie 1916, Budapesta) a fost episcop greco-catolic al Episcopiei de Lugoj și apoi al Episcopiei de Gherla.

OrigineaModificare

Dr. Vasile Hossu s-a născut la Târgu Mureș în ziua de Trei-Sfinți Ierarhi de 30 ianuarie (11 februarie) 1866, părinții săi fiind Vasile Hossu, paroh si protopop districtual și Maria (născută Szebeni). A fost văr primar cu Ioan Hossu, preotul din Milaș, tatăl viitorului episcop cardinal Iuliu Hossu, martir al Bisericii Române Unite cu Roma.

StudiileModificare

Dr. Vasile Hossu a urmat clasele primare la colegiul reformat din orasul natal, patru clase la gimnaziul mic luteran de la Reghin (Reghinul sasesc la Sasi), iar clasele a V-a, a VI-a și o parte din clasa a VII-a de liceu, la Colegiul Reformat din Târgu Mureș, de unde, ca elev în clasa a VII-a, a fost trimis de către mitropolitul Ioan Vancea la Roma, în toamna anului 1882, ca bursier al Colegiului grecesc Sf. Atanasiu a frecventat cursurile filozofice si teologice de la „Propaganda Fide”.

In 10 august 1883 a fost promovat la gradul academic de "Bacalaureat", in 21 iulie 1884 la gradul de "Licentiat", iar in 6 august 1884 la gradul de "Doctor" in stiintele filozofice.

In 22 iulie 1885 a fost promovat la "Bacalaureat" iar in 15 iulie 1887 la cel de "Licentiat" in stiintele teologice.

După obținerea doctoratului în filosofie, s-a îmbolnăvit grav și a revenit acasă, la finele lunii august 1887, nereușind să termine examenele în vederea promovării doctoratului în teologie.

Cu greu, s-a făcut bine, fiind îngrijit de mama sa. Corpul profesoral de la Colegiul de Propaganda Fide, luând în considerare succesele sale excepționale de la examenele anterioare din cei trei ani de studii teologice, în unanimitatea de voturi a propus Papei Leon al XIII-lea, să fie dispensat de restul examenelor, iar la 30 noiembrie 1887, a fost promovat doctor în teologie.

Preot celibModificare

La data de 27 august 1888, la sărbătoarea Adormirii Preacuratei Fecioare a fost hirotonit ca preot celib în Catedrala din Blaj, de către mitropolitul Ioan Vancea. În ziua următoare, 28 august, a fost numit profesor de Teologie Dogmatică la Facultatea Teologică Arhiepiscopească (Seminarul Teologic) din Blaj.

In noiembrie 1888 a fost numit membru in comisia pentru revederea cartilor rituale, unde a conlucrat la redarea "Orologeriului mare" ediția III in 1890, a "Pentecostarului mic", a "Triodului", a "Euhologiului" si a "Evangeliei".

La procesul Memorandumului, 1894, profesorul de Teologie dr. Vasile Hossu, participant din partea săptămânalului „Unirea”, a fost numit președintele Comitetului internațional de presă, fiind cunoscător al mai multor limbi străine de mare circulație, pentru a putea conversa cu reprezentanții ziarelor europene.

În 1890, alături avându-i pe dr. Alexandru Grama, dr. Augustin Bunea, dr. V. Smighelschi și dr. Izidor Marcu, a înființat ziarul bisericesc-politic „Unirea”, al cărui redactor responsabil a fost un an și jumătate. A rămas colaborator al publicației „Unirea” până la moarte.

Încredințându-i-se în 1891 catedra de filosofie a clasei a VIII-a de liceu (azi clasa a XII-a), a scris și tipărit Manualul de Psihologie și Logică pentru clasa a VIII-a gimnazială, editată la Blaj în 1898. În același an 1898 a fost ales canonic și confirmat odată cu Augustin Bunea - care fusese numit mai înainte - și Victor Smighelschi.

În 1900 a participat la Conciliul al III-lea provincial, ca delegat al Capitulului arhidiecezan și a fost desemnat prim secretar. În 1901, a primit de la papa Leon al XIII-lea titlul de „prelat domestic”. În șematismul jubiliar al arhidiecezei pe anul 1900 a scris partea istorică Seria capitularilor, cuprinzând biografiile tuturor canonicilor arhidiecezani, de la înființarea capitulului până la zi.

A fost numit membru în diferite comisii arhidiecezane.

Episcop la Lugoj (1903-1912)Modificare

Prin decretul imperial de la Viena, din 16 mai 1903, canonicul Vasile Hossu a fost numit episcop al Lugojului, în scaunul rămas vacant prin transferul Episcopului Demetriu Radu de la Lugoj la Oradea. La 25 mai al aceluiași an, a fost confirmat de Sfântul Scaun Apostolic, iar la 21 septembrie a fost consacrat episcop în catedrala din Blaj, prin punerea mâinilor Mitropolitului Victor Mihaly de Apșa, care era asistat de Episcopul Demetriu Radu de la Oradea. La 27 septembrie 1903, a fost întronizat la Lugoj cu mare solemnitate.

Episcop la Gherla (1912-1916)Modificare

La 15 noiembrie 1911 a fost transferat, printr-un alt decret imperial, la Gherla. La 10 decembrie al aceluiași an, transferul a fost confirmat de Sfântul Scaun Apostolic. Prin venirea Episcopului Vasile Hossu, a fost o mare bucurie în eparhia Gherlei, după arhipăstorirea unui ierarh, Ioan Sabo, care era imobilizat la pat, pe motiv de boală, de mulți ani. Toate ziarele și revistele românești din Transilvania au consemnat această veste. La sosirea în Gherla, în ziua de 6 august 1912, a fost întâmpinat cu mare căldură. Întronizarea solemnă a fost făcută în ziua de duminică 11 august 1912. În aceeași zi, printr-o circulară episcopală, a anunțat clerul eparhial că a luat conducerea eparhiei cu toate formele canonice.

Începutul păstoririi și-l face prin acte de disciplină spirituală, înființând Reuniunea de Misiuni Sfinte, reglementând problema pe atunci atât de spinoasă, a intențiunilor misale, punând-o sub controlul canonicului Ioan Ivașco. A luat măsuri pentru organizarea și ținerea exercițiilor spirituale pentru preoți, pe centre, la care participau preoți din protopopiatele mai apropiate. Așa s-au ținut astfel de exerciții spirituale la Dej, Bistrița, Șomcuta Mare, Baia Mare, Șimleu, Sighetu Marmației etc. A început să facă vizitații canonice și sfințiri de biserici, să participe la întrunirile învățătorilor. A editat în 1914 Șematismul în limba română, precum și o ediție în limba latină. A făcut, în rândul clerului, nenumărate promovări și a dat nenumărate distincții.

În iunie 1913 a ținut în Casa Magnaților din Budapesta un discurs împotriva înființării Episcopiei de Hajdúdorog. Prin discursul său a demonstrat contrariul față de cei care acuzau episcopatul român unit că nu ar fi fost destul de combativ și de hotărât în atitudine.

Și-a continuat vizitațiile canonice în toate părțile diecezei, iar la izbucnirea războiului mondial în 1914, a luat cele mai potrivite măsuri de ajutorate a familiilor celor mobilizați, dând dispensă arhierească de a se putea face clăci, în duminici și sărbători, în pentru ajutorarea familiilor cu bărbați duși pe câmpul de luptă. Noaptea de Ajun a anului 1915 a petrecut-o în mijlocul răniților veniți de pe diferite fronturi și cazați în Institutul corector, transformat în spital de campanie, azi închisoare. Dragostea față de învățământ și-a arătat-o și prin înființarea unei noi școli preparandiale pentru fete, pe care a așezat-o la început, în incinta reședinței episcopale, în care episcopul și-a restrâns propriul său spațiu de locuit. Alături de seminarul teologic și preparandia pentru băieți, preparandia pentru fete va fi un alt focar de cultură și educație creștinească românească, la Gherla.

Visul episcopului Vasile Hossu era să aibă în Gherla un complex de edificii mărețe, un mic Vatican românesc pe care, deși l-a început, n-a reușit să-l continue din cauza primului război mondial, rămânând în urma lui doar fundațiile.

Episcopul Vasile Hossu a fost trimis de primul ministru al Ungariei, István Tisza, la București, să încerce să înduplece guvernul român să nu intre în război împotriva Puterilor Centrale. La despărțirea de primul ministru român, Ionel Brătianu, acesta i-a spus să-i comunice lui Tisza că îi va trimite 600.000 de puști și baionete. Episcopul Vasile Hossu l-a îmbrățișat pe Ionel Brătianu și i-a spus: „Dumnezeu să Vă ajute!” [1]

Sfârșitul viețiiModificare

Îmbolnăvindu-se de inimă, a plecat să-și caute sănătatea la Budapesta, dar la 13 ianuarie 1916, a încetat din viață, în casa medicului Gheorghe Bilașcu. Ori de câte ori mergea în capitala Ungariei, în casa doctorului Bilașcu își avea reședința și o capelă. Osemintele i-au fost aduse la Gherla și îngropate în cripta catedralei. Ar fi dorit să fie înhumat la Mănăstirea Nicula, însă nu apucase să-și pregătească locul de veci.

OperaModificare

Lucrări bisericeștiModificare

  • Șemantismul jubiliar al arhidiecezei pe anul 1900 (Partea istorică, Seria capitularilor)
  • Articole în săptămânalul „Unirea”, de la Blaj

Lucrări didacticeModificare

  • Manual de Psihologie și Logică pentru clasa a VIII-a gimnazială

NoteModificare

  1. ^ V. Bojor, Episcopii Diecezei greco-catolice române din Cluj-Gherla, Târgu Mureș, 1939, p. 554.

Surse bibliograficeModificare

  • Ioan M. Bota, Istoria Bisericii Universale și a Bisericii românești de la origini și până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994, p. 291.
  • V. Bojor, Episcopii Diecezei greco-catolice române din Cluj-Gherla, Târgu Mureș, 1939, p. 554.



Predecesor:
Ioan Sabo
Episcop de Cluj-Gherla
11 august 191213 ianuarie 1916

Succesor:
Iuliu Hossu




Episcopii Bisericii Române Unite cu Roma
Făgăraș-Alba Iulia Arhiepiscopi Majori Lucian Mureșan
Mitropoliți Alexandru Sterca-Șuluțiu  · Ioan Vancea  · Victor Mihaly de Apșa  · Vasile Suciu  · Alexandru Nicolescu  · Alexandru Rusu  · Alexandru Todea  · Lucian Mureșan
Episcopi Atanasie Anghel  · Ioan Giurgiu Patachi  · Ioan Inocențiu Micu Klein  · Petru Pavel Aron  · Atanasie Rednic  · Grigore Maior  · Ioan Bob  · Ioan Lemeni  · Alexandru Sterca-Șuluțiu
Episcopi Auxiliari Vasile Aftenie  · Tit Liviu Chinezu  · Mihai Frățilă  · Claudiu-Lucian Pop
Oradea Mare Episcopi Meletie Covaci  · Moise Dragoș  · Ignatie Darabant  · Samuil Vulcan  · Vasile Erdeli  · Iosif Pop Silaghi  · Ioan Olteanu  · Mihail Pavel  · Demetriu Radu  · Valeriu Traian Frențiu  · Vasile Hossu  · Virgil Bercea
Episcop Auxiliar Ioan Suciu
Cluj-Gherla Episcopi Ioan Alexi  · Ioan Vancea  · Mihail Pavel  · Ioan Sabo  · Vasile Hossu  · Iuliu Hossu  · George Guțiu  · Florentin Crihălmeanu
Episcop Auxiliar Ioan Cherteș
Lugoj Episcopi Alexandru Dobra  · Ioan Olteanu  · Victor Mihaly de Apșa  · Demetriu Radu  · Vasile Hossu  · Valeriu Traian Frențiu  · Alexandru Nicolescu  · Ioan Bălan  · Ioan Ploscaru  · Alexandru Mesian
Maramureș Episcopi Alexandru Rusu  · Ioan Dragomir  · Lucian Mureșan  · Ioan Șișeștean  · Vasile Bizău