Vaslăuți, Zastavna
| Vaslăuți | |
| Васловівці | |
| — Comună — | |
  Vaslăuți Vaslăuți (Regiunea Cernăuți) | |
 Vaslăuți Vaslăuți (Ucraina) | |
| Coordonate: 48°27′00″N 25°55′48″E / 48.45000°N 25.93000°E | |
|---|---|
| Țară |  Ucraina |
| Regiune | Cernăuți |
| Raion | Zastavna |
| KOATUU | 7321582201 |
| Reședință | Vaslăuți |
| Componență | Vaslăuți |
| Populație (2007) | |
| - Total | 1.374 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 59451 |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Vaslăuți (în ucraineană Васловівці, transliterat Vaslovivți și în germană Wasloutz) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 1,374 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).
Satul este situat la o altitudine de 241 metri, în partea de centru-sud a raionului Zastavna.
Istorie modificare
Localitatea Vaslăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Vaslăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în germană Sadagora).
După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Vaslăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.
Începând din anul 1991, satul Vaslăuți face parte din raionul Zastavna al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 4 (1+3), reprezentând 0,28% din populație [1]. În prezent, satul are 1.374 locuitori, preponderent ucraineni.
Demografie modificare
Componența lingvistică a comunei Vaslăuți
Ucraineană (99,85%)
Alte limbi (0,15%)
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Vaslăuți era vorbitoare de ucraineană (99,85%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[2]
- 1989: 1.448 (recensământ)
- 2007: 1.374 (estimare)
Recensământul din 1930 modificare
Componența etnică a comunei Vaslăuți (județul Cernăuți)
Români (1,09%)
Ruteni (94,61%)
Evrei (1,25%)
Ruși (1,54%)
Polonezi (1,01%)
Germani (0,5%)
Componența confesională a comunei Vaslăuți
Ortodocși (96,8%)
Romano-catolici (1,37%)
Mozaici (1,25%)
Altă religie (0,58%)
Conform recensământului efectuat în 1930[3], populația comunei Vaslăuți se ridica la 2.469 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (94,61%), cu o minoritate de români (1,09%), una de evrei (1,25%), una de polonezi (1,01%), una de ruși (1,54%) și una de germani (0,5%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,80%), dar existau și mozaici (1,25%) și romano-catolici (1,37%). Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (7 persoane) și greco-catolici (7 persoane).
Personalități modificare
- Eugenie Hacman (1793-1873) - episcop ortodox al Bucovinei (1835-1873) și primul mitropolit ortodox al Bucovinei și Dalmației (1873)
- Alexandru Voevidca (1862-1931) - folclorist și muzicolog român, dirijor de cor și orchestră din zona Bucovinei
Turism modificare
Satul Vaslăuți este locul de naștere a primului mitropolit ortodox al Bucovinei, Eugenie Hacman (1793-1873). Datorită strădaniilor sale, o biserică autonomă bucovineană a existat timp de 70 de ani până la ocuparea Bucovinei de Nord de către URSS. Cu binecuvântarea sa, a fost construită p catedrală și o reședință mitropolitană în orașul Cernăuți. Satul este renumit și prin prezența aici a Piscului Berda, care este cel mai înalt loc nu doar de pe dealurile Hotinului, dar și din întreaga Câmpie a Europei de Est [4].
Note modificare
- ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
- ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Populația statornică în 1930, p. 122, Institutul Central de Statistică
- ^ „Turism în raionul Zastavna”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe modificare
- Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în , la Wayback Machine.
- Românii din Cernăuți