Vila urbană a lui Vladimir Herța
Vila urbană a lui Herța | |
![]() | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 47°01′44″N 28°49′33″E / 47.028806°N 28.825839°E |
Localitate | Chișinău |
Municipiu al Republicii Moldova | municipiul Chișinău |
Țara | ![]() |
Adresa | Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, 115 |
Edificare | |
Arhitect | Henrik Lonsky |
Stil | baroc |
Data începerii construcției | 1903 |
Data finalizării | 1905 |
Stare de conservare | satisfăcătoare |
Modifică date / text ![]() |
Vila urbană a lui Vladimir Herța (numită și Casa Herța) este un monument de arhitectură și istorie de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău,[1] amplasat în Centrul istoric, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt, 115 A. Arhitectura casei este soluționată în stil eclectic, în formele barocului vienez.
Istoric Modificare
Edificiul a fost construit în anul 1905 pe locul unei case ridicate în 1830, cumpărată de omul politic basarabean și viitor primar de Chișinău – Vladimir Hertza, doi ani mai devreme.[2] În 1907 casa a fost transmisă Regimentului de infanterie „Volânia” pentru a găzdui biroul și întâlnirea ofițerilor.[3] După ceva timp, a adăpostit deja „Teatrul Modern”. În perioada interbelică, acolo a fost localizată o instituția numită „Ministerul Basarabiei”. La câțiva ani după moartea lui Herța, pe 26 noiembrie 1939 aici este înființată Pinacoteca Municipiului Chișinău, de către sculptorul Alexandru Plămădeală.[4]
În toamna anului 1940, după anexarea Basarabiei la URSS, Pinacoteca a fost reorganizată în Muzeului de arte al RSSM. În urma cutremurului din 1977, clădirea a fost avariată.[5] În anul 2006 casa a fost restaurată, dar infecient, după părerea multor funcționari din domeniul patrimoniului cultural.[6][7]
Descriere Modificare
Fațada principală a edificiului este somptuos decorată cu ornamente geometrice și vegetale bogat reliefate.[5] Intrarea este amplasată lateral spre dreapta, iar în interior se afla un cabinet sau o capelă, ambele rezalite dominate de cupole de forme complexe, baroce.[8] Decorația interioarelor abundă în ciubuce aurite, fresce și zugrăveli ale tavanelor și pereților.[9]
Galerie de imagini Modificare
-
Casa la începutul sec. XX
-
Edificiul în perioada sovietică.
-
Edificiul în 2018
-
Edificiul în 2022
-
Detalii arhitecturale
Referințe Modificare
- ^ „Lista monumentelor protejate de stat din municipiul Chișinău”. chisinau.md. Accesat în .
- ^ „Ștefan cel Mare, 115: Vila urbană a lui Vladimir Herța”. monument.sit.md. Accesat în .
- ^ ru „Рассказываем историю дома, в котором долгое время располагался Художественный музей Молдовы”. locals.com. Accesat în .
- ^ „Vila urbană Herța și misterul trenului dispărut”. heymoldova.com. Accesat în .
- ^ a b „Vila urbană a lui "Vladimir Herta"'”. casamare.md. Accesat în .
- ^ „Vila Urbană „Casa Herța" din inima Capitalei „cere ajutor". În ce hal a ajuns monumentul de arhitectură”. curentul.md. Accesat în .
- ^ ru „Руины после реставрации: Дом бывшего мэра Кишинёва Владимира Херцы находится в плачевном состоянии”. point.md. Accesat în .
- ^ „Descoperă istoria Casei Herța, fostul Muzeu de Arte Plastice din RASSM”. diez.md. Accesat în .
- ^ „Vila urbană a lui Vladimir Herța”. preturabuiucani.md. Accesat în .