Vincenzo Bellini
Date personale
Nume la naștereVincenzo Salvatore Carmelo Francesco Bellini Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Catania, Regatul Siciliei[6][7][8] Modificați la Wikidata
Decedat (33 de ani)[1][2][3][5][4] Modificați la Wikidata
Puteaux, Seine, Franța[7][6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Père-Lachaise ()[9]
cattedrale di Sant'Agata[*][[cattedrale di Sant'Agata (Roman Catholic cathedral in Catania, Sicily, Italy)|​]] ()[10] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (dizenterie) Modificați la Wikidata
Cetățenie Kingdom of Sicily (1734-1816)[*][[Kingdom of Sicily (1734-1816) (1734 -1816)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană[11][12][13] Modificați la Wikidata
Gen muzicaloperă
simfonie  Modificați la Wikidata
PremiiCavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]  Modificați la Wikidata
Discografie
Înregistrări notabileNorma
Somnambula
I Capuleti e i Montecchi[*][[I Capuleti e i Montecchi (opera by Vincenzo Bellini)|​]]
Puritanii
La straniera[*][[La straniera (opera by Vincenzo Bellini)|​]]  Modificați la Wikidata

Vincenzo Bellini (n. , Catania, Regatul Siciliei – d. , Puteaux, Seine, Franța) a fost compozitor italian de operă. Operele sale se remarcă prin reliefarea personajelor feminine, nedreptățite de destin (Somnambula, Norma, Beatrice di Tenda, Puritanii). Își numește lucrările „tragedii lirice” ori „melodrame” (melodramma). Cea mai cunoscută arie a compozitorului este „Casta Diva”, din opera Norma.

Alături de Gaetano Donizetti și Gioacchino Rossini, Bellini a fost unul din compozitorii de frunte ai genului de operă italiană, de la începutul secolului al XIX, numit Bel Canto. Conform criticului londonez Tim Ashley,

...   [Vincenzo Bellini] a fost de asemenea imens de influent, fiind totodată foarte mult admirat de alți compozitori, așa cum fusese admirat și de public. Verdi se delecta cu „liniile sale melodice lungi, lungi, lungi, pe care nimeni nu le-a scris înainte”. Wagner, căruia rareori îi plăcea de cineva, cu excepția cunoscută - de el însuși, a fost fascinat de abilitatea aproape neobișnuită a lui Bellini de a asorta muzica cu textul și psihologia [personajelor]. Liszt și Chopin se declarau ei înșiși fani ai operei sale muzicale. Dintre giganții muzicali ai secolului al XIX-lea, numai Berlioz nu avusese nimic de spus [despre Bellini]. În sfârșit, acei muzicologi, care îl consideră pe Bellini a fi doar un aranjor muzical romantic ingenios, sunt astăzi în clară minoritate. [14]

A fost înmormântat inițial (în septembrie 1835) în cimitirul parizian Père-Lachaise, alături de locul în care urma să fie inmormântat Frédéric Chopin (în octombrie 1849). În 1836, corpul muzicianului sicilian a fost exhumat, îmbălsămat și transferat în Domul din Catania, din Sicilia sa natală.

Clădirea operei din Catania, construită în stilul barocului sicilian, proiectată de către arhitectul italian Andrea Scala, poartă numele compozitorului, it Teatro Massimo Vincenzo Bellini. Opera fost inaugurată la 31 mai 1890, în fața unui public entuziast (care a ocupat până la refuz cele 1200 de locuri), cu prezentarea celei mai cunoscute opere a sa, Norma.

Opera muzicală completă a lui Bellini

modificare

În anul 1999, editura muzicală italiană Casa Ricordi, în colaborare cu Teatro Massimo Bellini din Catania, orașul natal al compozitorului, au pornit un proiect complex, de publicare a unei ediții critice complete a tuturor lucrărilor muzicale ale lui Bellini.[15]

Opere de Vincenzo Bellini
Titlu Gen Acte Libret Premieră
Dată Oraș / Sală
Adelson e SalviniAdelson și Salvini opera semiseria 3 acte Andrea Leone Tottola 12 (?) februarie 1825 Napoli, Teatro del Conservatorio di San Sebastiano
Bianca e GernandoBianca și Gernando melodramă 2 acte Domenico Gilardoni 30 mai 1826 Napoli, Teatro San Carlo
Il pirataPiratul melodramă 2 acte Felice Romani 27 octombrie 1827 Milano, Teatro alla Scala
Bianca e FernandoBianca și Fernando
(considerată operă distinctă datorită rescrierii
complete a operei Bianca e Gernando)
melodramă 2 acte Felice Romani 7 aprilie 1828 Genova, Teatro Carlo Felice
La stranieraStrăina melodramă 2 acte Felice Romani 14 februarie 1829 Milano, Teatro alla Scala
ZairaZaira tragedie lirică 2 acte Felice Romani 16 mai 1829 Parma, Teatro Ducale
I Capuleti e i Montecchi[Familiile] Capulet și Montague tragedia lirica 2 acte Felice Romani 11 March 1830 Veneția, Teatro La Fenice
La sonnambulaSomnambula opera semiseria 2 acte Felice Romani 6 martie 1831 Milano, Teatro Carcano
NormaNorma tragedie lirică 2 acte Felice Romani 26 decembrie 1831 Milano, Teatro alla Scala
Beatrice di TendaBeatrice de Tenda tragedie lirică 2 acte Felice Romani 16 martie 1833 Veneția, Teatro La Fenice
I puritaniPuritanii melodramma serio 3 acte Carlo Pepoli 24 ianuarie 1835 Paris, Théâtre-Italien

Alte lucrări muzicale

modificare

Cântece

modificare

Următoarele 15 titluri au fost publicate într-o colecție, intitulată, en Composizioni da Camera, de aceeași Casa Ricordi în 1935, cu ocazia centenarului decesului lui Bellini.

Șase cântece timpurii

  • "La farfalletta" – canzoncina
  • "Quando incise su quel marmo" – scena ed aria
  • "Sogno d'infanzia" – romanza
  • "L'abbandono" – romanza
  • "L'allegro marinaro" – ballata
  • "Torna, vezzosa fillide" – romanza

Tre Ariette

  • "Il fervido Desiderio"
  • "Dolente immagine di Fille mia"
  • "Vaga luna"

Sei Ariette

  • "Malinconia, Ninfa gentile"
  • "Vanne, o rosa fortunata"
  • "Bella Nice, che d'amore"
  • "Almen se non poss'io"
  • "Per pietà, bell'idol mio"
  • "Ma rendi pur contento"
  • opt simfonii, incluzând Capriccio, ossia Sinfonia per studio (Capriccio ori Simfonia de studiu)
  • concert pentru oboi - Oboe Concerto în mi major
  • șapte piese pentru pian, trei dintre ele la patru mâini
  • o Sonată pentru orgă
  • 40 de lucrări muzicale sacre, incluzând:
    • ("Catania" No. 1) — masă în re major (1818)
    • ("Catania" No. 2) — masă în sol major (1818)
    • Messa di Gloria în la minor pentru soliști, cor și orchestră (1821)
    • Masă în mi minor (Napoli, circa 1823)
    • Masă în sol minor (Napoli, circa 1823)
    • Salve regina — în la major pentru cor și orchestră (circa 1820)
    • Salve regina — în fa minor pentru soprană și pian (circa 1820)

Galerie de imagini

modificare
  1. ^ a b Vincenzo Bellini, International Music Score Library Project, accesat în  
  2. ^ a b Vincenzo Bellini, Store norske leksikon 
  3. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b Vincenzo Bellini, Internet Broadway Database, accesat în  
  5. ^ a b „Vincenzo Bellini”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b Беллини Винченцо, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  7. ^ a b Archivio Storico Ricordi, accesat în  
  8. ^ „Vincenzo Bellini”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ Le Père Lachaise historique, monumental et biographique[*][[Le Père Lachaise historique, monumental et biographique (1852 book by A. Henry)|​]], p. 42  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ Macmillan Reference Ltd (), The New Grove Dictionary of Opera (în engleză), p. 390, accesat în  
  11. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  12. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  13. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  14. ^ Tim Ashley, "Opera must make you weep and die", The Guardian (London), 1 November 2001.
  15. ^ „Casa Ricordi”. 

Legături externe

modificare