Wikipedia:Mediere

Am ajuns la un moment din viața Wikipediei Române în care se pare că avem nevoie de mediere. Prezenta pagină nu-și propune să fie una extrem de formală asemenea originalului de la Wikipedia Engleză, iar regulile sale merg mai mult după cele ale bunului simț. În cazul în care acesta nu se poate aplica merg după regulamentul Wikipediei Engleze. Nu ne propunem să alegem o comisie, un complet, ci dacă sunt cazuri de mediere cineva își va lua răspunderea de a le media. Rugăm participanții într-un caz de mediere să nu acționeze în niciun fel cât timp durează acțiunea de mediere referitor la obiectul mediat. Vă rugăm să adăugați aici și referințe la opiniile dumneavoastră și să utilizați un limbaj neutru față de partea adversă. Nu sunt acceptate acuzele nefondate și injuriile. Dacă există persoane care nu sunt implicate direct în conflict și consideră că au ceva important de spus sunt invitate să își exprime opiniile. Consultați și arhiva curentă a cazurilor închise. Adăugați o nouă cerere de mediere Model de cerere pentru mediere =Cazul NUMELE_CAZULUI= '''Mediator sugerat''': [[Utilizator: | ]] ==Părți implicate== * Utilizator [[Utilizator: | ]] * Utilizator [[Utilizator: | ]] ==Opiniile părților== ===Opinia utilizatorului 1=== ===Opinia utilizatorului 2=== ==Opiniile externe ale persoanelor neimplicate== ==Mediere==

Cazul Adam și Eva

Mediator sugerat: Utilizator:Urzică

Părți implicate

• Utilizator Utilizator:tgeorgescu
• Utilizator Utilizator:Alex F.

Opiniile părților

Opinia utilizatorului 1

Consider că am procedat corect și că acțiunea de pe http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Adam_%C8%99i_Eva&action=historysubmit&diff=5343000&oldid=5342959 este nejustificată. Wikipedia nu-și poate permite să afirme crearea lumii ca fapt real. Eu însumi cred că lumea a fost creată de Dumnezeu, dar asta e o credință, nu un fapt obiectiv. Prin a restaura conținutul șters, Alex F. și-a asumat răspunderea pentru asta, ceea ce este o greșeală, deoarece încalcă politica de neutralitate prin a prezenta crearea lumii ca fapt obiectiv și enciclopedic, însoțit de divagații despre materialism și idealism care constituie un hering roșu.

Discuția se poartă pe Discuție:Adam și Eva și sincer sunt neplăcut surprins că pe Wikipedia se pot purta astfel de discuții. Tgeorgescu (discuție) 4 mai 2011 21:06 (EEST)

În ce privește articolul Evrei, eu am respectat politicile WP:SURSE, WP:VER și WP:FCO, atât în articol cât și în pagina de discuție, iar dacă lui Alex F. i se pare că asta ar viola politica WP:PDVN, de ce nu vine cu propriile surse de încredere, așa cum l-am invitat s-o facă în pagina de discuție? Pentru că e ușor să zică „asta nu e neutralitate pentru că articolul contravine credinței mele”, dar a găsi surse de încredere este mult mai greu. Să nu uităm că Biblia este o sursă primară, ca atare nu poate fi citată drept dovadă a istoricității proprii și nu poate fi pur și simplu crezută pe cuvânt. Numai comunitatea oamenilor de știință (istoricii în acest caz) este îndreptățită să judece istoricitatea Bibliei. Nu dăm cuvântul în privința asta sectelor și religiilor, pentru că nu e o problemă de teologie, ci de știință empirică (istorie). A fost invocat drept arbitru al acestei dispute en:Benjamin Mazar, deși el a murit de mai bine de 15 ani, neputând astfel urmări dezbaterea. Pe urmă Alex F. sugerează că întreaga facultate de istorie din Tel Aviv s-ar fi răzvrătit - acuza este de fapt una de erezie, mergând în unele surse până la acuza de antisemitism, de parcă evreii care dărâmă miturile istoriei proprii ar fi naziști ocultați sau conflictul dintre Israel și Palestina s-ar câștiga sau pierde prin dezbateri academice. Așa cum afirmă citatul din Grabbe dat în pagina de discuție, dacă evreii s-ar complace în istorie mitologizată, ce argumente ar mai avea împotriva istoriei mitologizate ale neamurilor? Se poate argumenta că nazismul s-a bazat pe o lectură mistificatoare a istoriei și a arheologiei lumii, care a fost împănată de elemente oculte șparlite din cartea Elenei Blavatschi, ea însăși o plagiatoare. Iar demolarea mistificării nu se face prin altă mistificare.

Părerea mea este că Alex F. este atât de pătimaș în convingerile sale încât nu poate recunoaște consensul științific, atât în istorie, cât și în biologie. Preferă să creadă, împotriva tuturor evidențelor, că textul Bibliei nu are probleme, nici de coerență, nici de veridicitate, nici de transmitere a textului, nici de mistificare a istoriei. În ce privește crearea lumii, teoria Big Bangului nu exclude existența lui Dumnezeu, deci nu se poate afirma drept fapt obiectiv nici că lumea a fost creată de Dumnezeu și nici că lumea n-a fost creată de Dumnezeu. Și eu sunt de părere că lumea a fost creată de Dumnezeu, dar aș fi un prost enciclopedist dacă aș afirma asta drept fapt obiectiv. Tgeorgescu (discuție) 5 mai 2011 15:59 (EEST)

Mai departe despre acest articol: pe http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Evrei&action=historysubmit&diff=4865467&oldid=4865408 Alex F. introduce un citat din Michael Coogan pentru a-l combate pe Israel Finkelstein. Deci îl consideră pe Coogan drept expert asupra acestui subiect, expert care nu încalcă WP:PDVN (din perspectiva lui Alex F.) și ale cărui cuvinte constituite sursă de încredere. Prin urmare să-i dăm cuvântul lui Coogan, din moment ce este expert imparțial: Coogan, Michael (2010). „4. Thou Shalt Not: Forbidden Sexual Relationships in the Bible”. God and Sex. What the Bible Really Says (în engleză) (ed. 1st). New York, Boston: Twelve. Hachette Book Group. p. 105. ISBN 978-0-446-54525-9. Accesat în 5 mai 2011. Jerusalem was no exception, except that it was barely a city—by our standards, just a village. In David's time, its population was only a few thousand, who lived on about a dozen acres, roughly equal to two blocks in Midtown Manhattan.  Expertul care era foc și pară contra lui Finkelstein confirmă ideea că Ierusalimul nu era pe vremea lui David decât de mărimea unui sat („dozen acres” e mai puțin decât un pătrat cu latura de 221 metri). Prin urmare, iată demonstrat aici consensul științific: pe vremea lui David, Ierusalimul nu era decât un sat, asta este afirmat de pe ambele baricade ale disputei. Cealaltă sursă adăugată acolo de Alex F. nu afirma despre Finkelstein ceea ce afirma Alex F. în baza acestei surse, lucru pe care l-am corectat în articol după ce l-am discutat în pagina de discuții (Discuție:Evrei#Citat cerut în articol). Adevărul este că această sursă neagă faptul că teoriile lui Finkelstein ar fi fost respinse de majoritatea specialiștilor, în loc sa susțină contrariul. Lucrul reiese clar prin a analiza pe ce baricade se situează autorii menționați de sursă (care e o listă de lucrări științifice). Eu am identificat cel puțin doi autori menționați acolo care sunt de partea lui Finkelstein în această dispută. Dacă e vorba de imparțialitate, ce poate fi mai părtinitor decât mistificarea mesajului unei surse, lucru pe care l-am făcut nu eu, ci Alex F.? Wikipedia nu este o antologie de gândire deziderativă. O părere nu devine fapt prin autosugestie. Tgeorgescu (discuție) 7 mai 2011 21:58 (EEST)

Pe en:Talk:The_Exodus s-a pornit o dispută legată de problema Exodului (real sau fictiv). Opinia majoritară din pagină este că universitarii evanghelici sunt teologi, dar nu istorici. Ca atare, printre istorici părerea că Exodul s-ar fi petrecut în mod real este o poziție care vine parcă de pe altă planetă decât planeta pe care trăiesc istoricii. Ea nu se învrednicește în opinia editorilor nici măcar de a fi en:WP:FRINGE — în lumea istoricilor de profesie această poziție pur și simplu nu există. În spirijnul acestui punct de vedere este citat un articol al lui Peter Enns, un cercetător evanghelic care recunoaște următoarele: pentru poziția că relatarea biblică a Exodului este dovedită nu există dovezi, pentru poziția că relatarea ar putea fi plauzibilă (nu dovedită) există cărțile unora ca Hoffmeier și Kitchen iar pentru poziția că e vorba doar de un mit există dovezi copleșitoare (în cuvintele lui William Dever, dușmanul lui Israel Finkelstein pentru cine n-a auzit de el). Tgeorgescu (discuție) 14 martie 2012 01:46 (EET)

Opinia utilizatorului 2

A se vedea:

• Discuție:Adam și Eva, care vine ca o continuare la
• Discuție:Evrei - începand din decembrie 2010 și până la capătul răbdării. --Alex F. (discuție) 5 mai 2011 10:49 (EEST)

Cazul: Disputa Utilizator:Afil – Utilizator : Gikü

Mediator sugerat: Utilizator:Strainu

Părți implicate

• Utilizator Afil
• Utilizator Gikü

Opiniile părților

Opinia utilizatorului 1

De aproximativ o lună de zile, utilizatorul Gikü continuă să propună pentru ștergere imagini pe care le-am postat, deoarece consideră că nu îndeplinesc anumite condiții. Dacă ar fi vorba doar despre una sau câteva imagini aș putea înțelege. Dar persistența cu care se leagă de imaginile mele constituie doar o harasare inutilă.

Multe imagini aveau acceptul deținătorilor drepturilor de autor conform uzanțelor din vremea în care au fost postate, anterior introducerii sistemului OTRS. Consider că este cu totul deplasată afirmația de incorectitudine pentru neaplicarea unor reguli care nu existau la vremea respectivă. Ceea ce ar fi fost de dorit din partea unui administrator cu experiență ar fi fost cel puțin să analizeze dacă există imagini similare în Wikicommons care au apărut după postarea imaginilor mele pe ro :Wiki. Din păcate, deși în multe cazuri exista o asemenea posibilitate, Giku nu a făcut propuneri în acest sens. Înlocuirea unei imagini menține calitatea unui articol – eliminarea ei fără a încerca să găsească o altă soluție este o acțiune birocratică cu efecte negative. Supărător este faptul că Giku susține că acțiunile sale au scopul de a purifica wikipedia. \ Unele propuneri de ștergere, cum este cel referitor la imaginea zeiței Cloacina sunt cu totul nejustificate. Imaginea a fost transferată în commons fără niciun fel de dificultate. În acel caz, Giku a ignorat complet justificările prezentate. Sunt cazuri, cum este cel al imaginii Altman-akhmatova.jpg care îndeplinesc condițiile de a fi utilizate în wikipediile naționale (dar nu și în Wikicommons) pentru că respectă legislația drepturilor de autor a Statelor Unite ale Americii dar nu neapărat și a altor țări. Imaginea este utilizată în alte wikipedii naționale fără obiecții. Dar se pare că Giku nu este conștient de faptul că pot exista reguli diferite pentru wikipediile naționale de cele valabile pentru commons și că aceste reguli sunt aplicate în cadrul sistemului wikipedia. În aceeași ordine de idei aș menționa că regulile fixate de OTRS sunt aplicabile doar în Wikicommons, dar nu și în Wikipediile naționale. De fapt, niciuna din Wikipediile naționale nu a pus o asemenea condiție.

În unele cazuri, Giku a modificat condițiile indicate cu altele incorecte. Astfel, in imaginea Gh. Tașcă, pe care am donat-o în calitate de deținător al drepturilor de autor, Giku a modificat licența cu cea de licență liberă conform decretului drepturilor de autor din 1956 deși acesta nu este aplicabil unei fotografii publicate după 1996. Ca atare, modificarea este susceptibilă de a justifica ulterior o solicitare de ștergere pentru licență incorectă.

Țin să arăt că nu este singurul caz în care imaginile postate de mine sunt nejustificat șterse. În articolul Monumentul victimelor comunismului, imaginea statuii a fost ștearsă din articol deși era o imagine care era postată pe commons. Deși Giku analizat imaginile articolului, el nu a luat nicio acțiune de reintroducere a imaginii șterse (imaginea a fost restaurată în urma protestelor mele). În schimb o altă imagine pentru care s-a introdus un echivalent în commons nu a fost restaurată iar o a treia a fost propusă pentru ștergere deși se prezenta mișcările de protest din piața Tianamen din Peking. Imaginea era postată cu licența de utilizare cinstită. O condiție pentru utilizarea cinstită este să ca imaginea nu se poate crea un echivalent liber, ceea ce este evident pentru o imagine a unui eveniment care a avut loc și nu poate fi reprodus. Consider că aceasta constituie un alte exemplu al unei propuneri lipsite de discernământ.

L-am rugat de repetate ori pe Giku să înceteze cu aceste acțiuni dar a continuat cu îndărătnicire atacurile la lucrările mele. Am primit răspunsul că el nu face decât să propună ștergerea, urmând ca colectivitatea să discute propunerile. Ceea ce este supărător este frecvența mare a propunerilor improprii de ștergere, ceea ce constituie fie o neînțelegere a problemei sau o incompetență fie a acțiune de atac deliberat.

Ceea ce solicit este ca Giku să înceteze să propună ștergerea nejustificată a imaginilor pe care le-am postat pe Wikipedia și fără să analizeze și propunerile de înlocuire. De asemenea solicit să nu modifice licențele existente cu altele improprii care ar putea duce ulterior la propuneri de ștergere a imaginilor respective făcute de alt utilizator sau chiar de Giku. Consider că atacurile lui Giku se încadrează în acțiunile definite ca wikiavocatură, anume diverse moduri îndoielnice de a judeca acțiunile altor wikipediști. Se poate referi la practici cvasi-legale cum ar fi:

1. Utilizarea de termeni juridici într-un mod impropriu atunci când se discută politicile Wikipedia.

2. Respectarea strictă doar a literei unei politici sau îndrumări, încălcând în același timp principiile acesteia;

3. Insinuarea că interpretarea tehnică a politicilor și îndrumărilor suprascrie principiile pe care acestea le exprimă;

4. Răstălmăcirea unei politici sau folosirea detaliilor tehnice ale acesteia pentru a justifica acțiuni nepotrivite.

Prezenta cerere de mediere nu constituie o renunțare la dreptul meu de a cere soluționarea pe cale juridică în conformitate cu legile din Statele Unite referitoare la acțiunile de denigrare în cadrul mediilor de socializare pentru afirmațiile negative din primele propuneri de eliminare a imaginilor postate de mine.

Opinia utilizatorului 2

Faceți ce vreți, tot ce am avut de spus găsiți la Discuție_Utilizator:Gikü#Disput.C4.83_2. //  Gikü  vorbe  fapte  miercuri, 15 ianuarie 2014 13:02 (EET)

Opiniile externe ale persoanelor neimplicate

Sper că glumiți cu ultima parte:

„Prezenta cerere de mediere nu constituie o renunțare la dreptul meu de a cere soluționarea pe cale juridică în conformitate cu legile din Statele Unite referitoare la acțiunile de denigrare în cadrul mediilor de socializare pentru afirmațiile negative din primele propuneri de eliminare a imaginilor postate de mine.”

—Afil.

Amenințarea cu aducerea în instanță este motiv de blocare flagrant. Faptul că veniți cu o amenințare la mediere (pusă ca o concluzie) vă decredibilizează și plângerea și persoana. Este cel puțin ilar, pentru mine, cum un admin amenință pe alt admin prin intermediul „medierii”. În fond, ce o să faceți, o să puneți FBI-ul să-l aducă pe Gikü din Republica Moldova, în America la court?--Keshetsven (discuție) 15 ianuarie 2014 06:37 (EET)

Mediere

Am luat la cunoștință de dorința lui Gikü și Afil ca eu să mă ocup de mediere și le mulțumesc pentru încrederea abordată. În următoarele zile voi citi discuțiile pe acest subiect și în weekend voi încerca să exprim o opinie. Până atunci aș vrea să-i rog pe cei implicați să se abțină de la alte activități pe acest subiect. Dacă cineva dorește să recurgă la tribunale n-are decât s-o facă, dar va trebui să se abțină de la alte editări pe Wikipedia până la încheierea procesului.

De asemenea, aș aprecia opiniile restului comunității cu privire la adevăratul subiect al disputei (dacă acceptăm sau nu mesaje de confirmare altfel decât prin OTRS și în ce condiții).--Strainu (دسستي‎)  15 ianuarie 2014 14:14 (EET)

Eu unul cred că trebuie să treacă prin OTRS doar situațiile în care este necesară dovada personală a proprietății drepturilor intelectuale. Mai exact, dacă eu pretind că eu personal am făcut o fotografie celebră atunci trebuie să trec prin OTRS ca să dovedesc proprietatea drepturilor intelectuale; pe de altă parte, pentru utilizare cinstită sau surse libere cred că este suficientă o discuție locală în care să se explice situația. Nu am urmărit disputa de deasupra, așa că nu știu dacă opinia mea avantajează pe vreunul dintre cei doi utilizatori. --Gutza _D^D+ 15 ianuarie 2014 14:23 (EET)

Precizare. Nu doresc să ajung la un proces și afirmația nu intenționează să constituie o amenințare. afil (discuție) 15 ianuarie 2014 23:59 (EET)

Comentariu. Jurisdicția Statelor Unite se oprește la granițele sale. La Wikipedia este esențial ca activitatea online să nu aibă repercusiuni în viața reală. --Keshetsven (discuție) 16 ianuarie 2014 00:43 (EET)

Conform en:WP:REAL, activitatea de pe Wikipedia are consecințe în viața reală. Dar nu asta e problema, ci conform en:WP:LEGAL amenințările cu procese sau darea în judecată pentru activități wikipedice conduc la blocarea editorului care a proferat astfel de amenințări sau a început procesul. Sigur că Wikipedia nu poate împiedica darea-n judecată a unui editor, dar cel care dă în judecată va fi blocat pe toată Wikipedia pe termen indefinit. Nici măcar câștigarea procesului nu conduce la deblocarea celui blocat. De aceea se impune retragerea amenințării și oferirea de scuze pentru amenințare sau blocarea celui care a amenințat. Tgeorgescu (discuție) 16 ianuarie 2014 03:14 (EET)

Doresc să fac câteva precizări. Întâi, nu am amenințat în niciun fel cu darea în judecată a niciunui editor. Nu aceasta este problema. Ceea ce se discută în prezent este acțiunea diferitor medii de socializare, care publică semnate sub un cognomen oarecare, date negative despre anumite persoane. În cazul unor proteste, mediile de socializare respective au refuzat să dezvăluie reclamanților identitatea reală a acuzatorilor, sub pretextul dreptului de păstrare a informațiilor private. La acesta s-a ridicat obiecția că dreptul la libertatea de expresie nu include dreptul la anonimat. Acestea ar putea duce a acțiuni colective împotriva rețelelor de socializare. Nici măcat nu am afirmat că m-aș asocia unor asemenea acțiuni. Evident și Wikipedia care este înregistrată în Statele Unite trebuie să se supună legislației Statelor Unite. Nimic din toate acestea nu se referă la acțiuni împotriva unui editor. De aceea consider că este greșit să mi se pună în seamă afirmații pe care nu le-am făcut și să se facă deducții incorecte. Afirmațiile Dlui Georgescu se referă la cu totul altă problemă decât cea a drepturilor rețelelor de socializare din Statele Unite. afil (discuție) 17 ianuarie 2014 22:13 (EET)

Gikü este un pseudonim, dar el nu scrie în mod anonim, ci și-a dezvăluit singur identitatea. Așa că nu se poate pretinde că se ascunde sub anonimat. Consider că amenințarea cu soluționarea pe cale juridică a problemei trebuie retrasă. Sigur că Wikipedia nu vă poate face să renunțați la drepturile dvs. conferite prin lege, dar dacă alegeți să rezolvați juridic problema sau amenințați că veți rezolva juridic problema veți fi blocat pe termen indefinit. Tgeorgescu (discuție) 17 ianuarie 2014 23:52 (EET)

Bun, cu ceva întârziere, am ajuns și eu să citesc argumentele din această dispută. Din câte înțeleg, sunt mai multe probleme aici:

1. Acuzații de Wikiavocatură din partea ambelor părți
2. Anumite probleme punctuale legate de imagini nepublicate, a căror licență a fost modificată într-un mod considerat incorect de afil.
3. Problema retroactivității regulilor în general
4. Problema permisiunilor primite prin mail sau alte mijloace, înainte de existența OTRS

Să le luăm pe rând:

1. În discuția de pe pagina lui Giku s-a aruncat cu tot felul de termeni și cu politici și de o parte și de alta, interpretările fiind bineînțeles diferite. Singura metodă adevărată de a rezolva aceste probleme este reținerea. Afil, Gikü, există și alte argumente într-o discuție despre drepturi de autor. Trebuie doar să fiți receptivi la ceea ce spune celălalt și să căutați aceste argumente.
2. În ceea ce privește imaginea Fișier:Gh._Taşcă.jpg, faptul că era nepublicată trebuia să fie un semnal de alarmă pentru Giku. Știu că el parcurge sute de imagini într-o zi, dar după cum am mai spus, nu e nevoie să ne grăbim. Fiecare imagine trebuie analizată individual, trebuie să i se dea o șansă.

   Afil, dacă mai sunt și alte imagini în aceeași situație, vă rog să faceți o listă, cu tot cu legături, pentru a le putea analiza.

3. Aici lucrurile mi se par clare. Există mai multe discuții ale comunității, la Cafenea și Sfatul Bătrânilor care au demonstrat că există consens în sensul aplicării regulilor noi și pentru conținutul vechi.
4. Având în vedere cele de mai sus, ar trebui ca fișierele să fie șterse. Totuși, aici aparent nu mai avem consens, cel puțin Rsocol declarând că nu ar trebui să aplicăm această regulă retroactiv. Voi începe o discuție separată la cafenea pentru asta.

   Totuși, aș vrea să reducem numărul de poze în această situație. Gikü, ai putea să faci o listă de fișiere în această situație? Afil, după ce avem lista, vă voi ruga să treceți cu mare atenție prin toate emailurile dvs., în speranța că veți găsi totuși o parte din acele emailuri de oferire a drepturilor. Contrar a ceea ce zicea Turbojet, dacă nu există motive de îndoială, OTRS acceptă și forwarduri.

   Pentru restul imaginilor, vom căuta echivalente la commons și pentru cele rămase vom decide în funcție de rezultatul consultării de la cafenea.

Suplimentar, pentru a nu mai escalada mai departe disputa, Gikü ar trebui să se abțină de la a mai edita imagini obținute de afil de la alte persoane. În schimb, poate cere sprijinul altor administratori la avizier sau le poate propune pentru ștergere.

Afil trebuie de asemenea să înceteze cu afirmațiile de genul "vă voi da în judecată", din motivele date de Tgeorgescu.

Aștept feedback de la întreaga comunitate.--Strainu (دسستي‎)  25 ianuarie 2014 16:05 (EET)

Strainu, mulțumesc pentru medierea pe care ai scris-o, în sfârșit. Nu am decât 2 obiecții asupra celor spuse de tine:

1. Legea invocată de {{PD-RO-photo}} spune așa: Art. 7. [...] autorul nu are folosinta drepturilor patrimoniale decit [...] pe termen de 10 ani / 5 ani de la aparitie cu privire la autorul unei serii de fotografii / fotografii separate. Deci apariție, nu publicare.
2. În schimb, [Gikü] [...] le poate propune pentru ștergere - asta am și făcut cu imaginile dlui Afil; n-am șters și n-am etichetat niciuna: am cerut opinia comunității în fiecare caz. Dl. Afil a crezut probabil că propunerea de ștergere o s-o decid tot eu.

Mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  sâmbătă, 25 ianuarie 2014 17:50 (EET)

Nu cred că apariție = creație aici. Cred că e același sens ca mai sus, de la dicționare, unde apariție = publicare.--Strainu (دسستي‎)  29 ianuarie 2014 15:49 (EET)

Cazul Isus din Nazaret

Mediator sugerat: Strainu

Părți implicate

• Utilizator Valimali67
• Utilizator Pafsanias
  Miehs
  Tgeorgescu
  Victor Blacus

Opiniile părților

Opinia utilizatorului Valimali67

Solicitarea schimbării numelui paginii Isus din Nazaret în Iisus Hristos vine în contextul în care: *Numele paginii Isus din Nazaret, conținând „din Nazaret”, impune opinia ateistă cum câ Iisus S-a născut în Nazaret iar pagina trebuie abordată din punct de vedere teologic (după cum scrie la începutul paginii) – adică din punct de vedere a celor 3 religii monoteiste (pentru a respecta WP:PDVN)
*Numele Mântuitorului cel mai des întâlnit în limba română este „Iisus Hristos”.
*„Isus” este traducerea latină a numelui Ieșua, ceea ce impune numele catolic iar acesta mai este totodată derajant întrucât tradus din ebraică înseamnă „asin”. Pentru mai multe argumente, a se vedea: https://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Isus_din_Nazaret --Valimali67 (discuție) 21 iunie 2015 19:08 (EEST)

A se vede discuția: https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Isus_din_Nazaret

Dl. Tgeorgescu, după referința dată se spune clar: Cu toate că sîntem un popor latin, cultura românească a fost influențată în mare măsură de cea grecească. De aici am preluat numele Mîntuitorului.-deci dacă poporul ăsta de la Apostolul Andrei până în zilele noastre L-a numit pe Mântuitor „Iisus Hristos”, cine sunteți voi să schimbați asta? Iar eu nu am cerut nici-o „explicație” sau „scuză”, ci doar un contraargument. Se vede clar că în discuție nu ați contraargumentat ci doar aberat zicând că dacă așa este la catolici sau la protestanți – așa trebuie să fie și la noi etc. PS: Am scris pe pagina de discuți că 80+ limbi își respectă religia scriind numele Mântuitorului: Isus/Iisus Cristos/Mesia/Hristos…--Valimali67 (discuție) 22 iunie 2015 10:08 (EEST)

Opinia utilizatorului Tgeorgescu

Despre brașoava cu "măgar", dacă ar fi citit articolul discutat, ar fi observat referința http://jurnalul.ro/special/special/hristos-sau-cristos-123378.html . Tgeorgescu (discuție) 21 iunie 2015 21:49 (EEST)

Cât despre "impunerea opiniei ateiste" intră la argumente bizare, absurde și hilare, lucru care i-a fost explicat în detaliu de mai mulți utilizatori cu experiență. Tgeorgescu (discuție) 21 iunie 2015 21:52 (EEST)

Cazul Ansamblul urban „Fabric” (II) din Timișoara adrese

Mediator sugerat: NGC 54

Părți implicate

• Utilizator Extremisticus
• Utilizator Turbojet

Opiniile părților

Opinia utilizatorului 1

Pe pagina Ansamblul urban „Fabric” (II) din Timișoara https://ro.wikipedia.org/wiki/Ansamblul_urban_%E2%80%9EFabric%E2%80%9D_(II)_din_Timi%C8%99oara sint listate un numar de adrese gresite, la imobilele prezentate. Mai precis toata partea dreapta a Pietei Romanilor este prezentata cu numere corecte dar fiind pe strada Bonnaz. Am corectat aceste adrese si jet le-a anulat si refuza sa renunte la anulari. Documentele primare sint lista imobilelor din site Fabric II http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-TM.pdf coraborate de nomenclatorul stradal https://arhiva.primariatm.ro/wp-content/uploads/2023/03/Nomenclator-stradal-Timisoara-ACTUALIZAT-HCL-722_20221.xls. Sursele afirma ca Piata Romanilor in totalitate face parte din site si ca nu si-a schimbat denumirea. Strada Bonnaz fosta Deva nu face, e o strada industriala, deci adresele din sursele folosite sint gresite desi imobilele sint corecte, si ca fotografii si ca protectie. Numai ca exemplu nr 13, este Liceul Shakespeare corp B adresa verificabila din mai multe surse https://www.ziuadevest.ro/liceul-shakespeare-timisoara-are-acoperis-refacut-finantarea-lucrarilor-cu-fonduri-din-timbrul-de-monumente-istorice-a-fost-finalizata/. Toate reverse geocoding dau pe adrese corecte in Romanilor. Numai logica, daca vreo adresa ar fi pe Bonaz, nu ar fi in site urban protejat. In plus contactat Heritage recunoaste greseala (Bună ziua. Datele pe care le-am folosit au fost extrase din baza de date a primăriei la momentul respectiv (2017). Știm că este o eroare la Piața Romanilor. O vom corecta deodată cu alte erori identificate în timp în baza de date PMT. si stiu din prima mina, locuitor, presedinte asociatiei de propietari stiu la ce adresa stau si fara avalansa de documente de la primarie si de la guvern. In pofida tuturor argumentelor de la logica la lege https://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie_Utilizator:86.120.198.29 nu am ajuns niciunde... Sau poate am ajuns pe aratura luind-o pe ulei: "Pur și simplu nu vreau să vă ajut. Bănuiesc că imobilul care vă interesează este unul cu stil, cu decorații Secession, iar arhitecții nu sunt de acord să le rașchetați ca s-o anvelopați. Vă interesează să argumentați că nu este monument istoric, ca să nu trebuiască să obțineți avizul Ministerului Culturii, greu de obținut, iar dacă dă aprobarea condițiile pe care le pune v-ar băga la mare cheltuială pentru a reface decorațiile. Dacă vă dau sursa, probabil veți aranja la primărie. Vă temeți ca ziariștii, ca Ciprian Brindescu, citind Wikipedia să nu se sesizeze de vreo mânăreală la primărie a imobilului. O să-i atrag atenția să urmărească cazul dvs. --Turbojet 20 februarie 2024 12:51 (EET)" Nu cred ca asta e spiritul Wikipedia, si nu cred careva poate sta impotriva realitatii, oricit de bine intentionat, sau de putin inzestrat.. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Extremisticus (discuție • contribuții).

Opiniile externe ale persoanelor neimplicate

Știu cât de greu e să întreții pe Wikipedia liste ale monumentelor istorice, ale ariilor protejate, sau ale altor chestii care depind de clasificarea pe care o decide statul. Garantez că oricât de învechite ar fi datele oficiale ale monumentelor din Timișoara, în Moldova e de trei ori mai rău: pe lângă adrese incorecte, avem datări greșite, hramuri ale bisericilor învechite sau din start incorecte, clădiri luate sub protecție în 1993 dar de fapt demolate în 1903 și multe alte bazaconii. Situațiile date pot provoca foarte ușor conflicte între wikipediști. O altă soluție decât următoarea nu cunosc: dacă ai de ales între o listă oficială și surse contemporane care o contrazic – oferă ambele variante. Exemplu: Rezervația peisagistică Căbăiești–Pîrjolteni#Caracteristici geografice, gen „suprafața este X conform A sau Y conform B”. Sursele primare de genul cadastrelor trebuie bineînțeles evitate, Google Maps/Wikimapia cu atât mai mult. Dacă e greșit în toate sursele de încredere – așa cităm, aia e. //  Gikü  vorbe  fapte  21 februarie 2024 18:17 (EET)

Opinia utilizatorului 3

Sunt cel care a scris articolul.
Inițial și eu știam că adresele în discuție sunt în Piața Romanilor, cum se poate vedea din versiunea din 15 iunie 2023 17:12. Documentarea se baza pe surse primare deoarece doar acestea erau disponibile. Toate sursele folosite sunt citate în articol, în toate variantele articolului.

La un moment dat, în 2022, a apărut o sursă secundară semnată de niște arhitecți. În acea sursă se afirmă că patru dintre imobile au la adresă strada Episcop Alexandru Bonnaz. Fiind o lucrare tipărită, cu comitet de redacție și ISBN, sursa este considerată de politica de surse superioară surselor primare. Cu ocazia unei revizuiri/completări prilejuită de faptul că un alt utilizator crea articole pentru lista respectivă, în 15 iunie 2023 19:41 trei dintre adresele în discuție au fost actualizate conform acelei surse (a patra am uitat-o). În 7 februarie 2024 anonimul 86.120.198.29 a revenit fără a cita vreo sursă, ceea ce se consideră vandalism. Reacția sa la avertizare a fost pe tonul „eu știu mai bine”, care atitudine este inadmisibilă pe Wikipedia, iar discuția a escaladat. Până spre final am încercat să-i explic cum funcționează Wikipedia, însă el a continuat pe tonul inițial, nu e de mirare că persistând a primit un ultim răspuns în doi peri, pe care vrea să-l exploateze în discuția de față (vedeți mai sus exprimarea „a luat-o pe ulei”). Regret acel răspuns, dar mă săturasem să tot explic și el să tot revină cu afirmația că el știe (subînțeles că ceilalți sunt niște...). Trebuia să nu discut, să-l las să facă câteva reveniri și să-l reclam pe șest drept vandal.

În discuții s-a spus că adresele din sursa secundară au la bază o greșeală în baza de date a primăriei, greșeală preluată de sursa secundară. Din punctul de vedere al Wikipediei problema este ce tip de surse acceptă Wikipedia. Acceptă să înlăture o sursă secundară doar pe baza declarației unui utilizator că ar fi greșită? Nu sunt împotrivă să se revină la adresele din Piața Romanilor, însă pe bază de surse. După cum știu eu, utilizatorul ar trebui să prezinte nu surse primare și declarații proprii, ci o sursă secundară mai nouă decât cea din 2022 care să declare că adresele sunt cele care spune el. Imediat ce apare această sursă secundară sunt de acord să se schimbe în articol adresele. În lipsa acelei surse, dacă se acceptă ce spune el, pe viitor Wikipedia va trebui să accepte orice afirmație de tipul „eu știu mai bine”. --Turbojet  21 februarie 2024 21:18 (EET)
Adică să accepte „adevărul” în dauna verificabilității. Știți unde duce asta. --Turbojet  22 februarie 2024 09:21 (EET)