Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Xenon/Arhiva 2

Xenon

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale Articolul e bine structurat, are imagini, referințe și e tradus din engleză, unde e AC. Nu e prima propunere la AC, deoarece nu era terminat la momentul respectiv, dar acum e, mulțumită lui Alex17nico. --Sebastian^pin 22 iulie 2014 16:54 (EEST)

Opinia mea după o primă citire, este că articolul e unul original, atât de original încât propun să medităm puțin asupra posibilității redenumirii sale, din „Xenon” în „Xenon Românesc”, pe baza următoarelor argumente rezultate din lectură:

1. Xenonul este un gaz incolor și inodor, în timp ce Xenonul Românesc este „un gaz colorat”. Xenonul se găsește în atmosferă în cantități mici, în timp ce Xenonul Românesc se găsește „în atmosfera Terrei, de obicei adunându-se atunci când cerul este parțial noros”. În stare naturală, Xenonul are opt izotopi stabili, în vreme ce „ocurența naturală a Xenonului Românesc este reprezentată de nouă izotopi stabili”. Xenonul se folosește la blițuri și lămpi cu descărcare în gaze, în timp ce Xenonul Românesc „este utilizat, în principal, la lămpi (face lumina să se vadă mai puternică)”.
2. Xenonul a fost descoperit în reziduurile provenite din componentele evaporate ale aerului lichid, în vreme ce Xenonul Românesc a fost descoperit în „reziduurile gazoase rezultate din evaporarea apei lichide”. Numele Xenonului provine din grecescul (xenos), care înseamnă „străin” sau „straniu”, în timp ce numele Xenonului Românesc provine din același cuvânt, dar care înseamnă „pierdut sau singur”.
3. În anii 30, inginerul american Harold Edgerton a început să studieze luminii stroboscopice pentru fotografiile cu timp mic de expunere, în timp ce, în varianta românească el studia „tehnologia luminii pentru fotografiile făcute în mare viteză”. În America, Edgerton a descoperit astfel blițul cu neon, în timp ce în România este creditat cu inventarea „lămpii cu xenon”. Blițul cu Xenon producea flash-uri cu durata de o microsecundă, în timp ce lampa cu Xenonul Românesc genera „raze de lumină într-o microsecundă”.
4. Albert R. Behnke Jr. a testat efectele modificării amestecului de gaze pentru respirație asupra scufundătorilor și a descoperit că acest lucru face ca scufundătorii să o perceapă ca o modificare a adâncimii. În varianta românească Behnke Jr. „a început să studieze diferite efecte ale respirației altor gaze și compuși în timpul scufundărilor, descoperind că acestea cauzau amețeală scafandrilor”. Folosind Xenonul ca anastezic, chirurgul american Stuart C. Cullen, a operat cu succes două persoane, în vreme ce folosind Xenonul Românesc a operat cu succes aceeași două persoane dar „în același timp”.
5. Xenonul lichid are densitatea maximă în punctul triplu, în timp ce Xenonul Românesc are „o valoare de trei ori mai mare decât densitatea normală a apei”. Aplicând o presiune de ordinul giga-pascalilor, Xenonul a fost forțat să intre într-o fază metalică, în timp ce Xenonul Românesc „trece în stare de agregare solidă, dobândind un pronunțat caracter metalic.”
6. Xenonul este inert pentru majoritatea reacțiilor chimice (cum ar fi combustia, de exemplu), in schimb Xenonul Românesc este inert pentru alte tipuri de reacție „(ca și combinarea, de exemplu)”. Xenonul este folosit în scopuri comerciale este obținut ca un produs secundar al separării aerului, într-o instalație cu coloană dublă. Xenonul Românesc se obține ca „un bioprodus al separării aerului prin distilarea fracțională a plantelor”.
7. Despre Xenon aflăm că din cauza rarității sale, este mult mai scump decât gazele nobile mai ușoare, circa 10 EURO/litru. În schimb despre Xenonul Românesc se spune că „din cauza abundenței sale foarte scăzute, xenonul este mult mai scump decât un luminator cu gaze nobile” dar în schimb costă doar 1 Euro/litru. Nucleele a doi izotopi stabili ai xenonului, 129Xe și 131Xe, au momente cinetice intrinseci diferite de zero în timp ce izotopii omologi ai Xenonului Românesc au „momente cinetice intrinseci non-negative”.
8. Spinii nucleari ai Xenonului pot fi aliniați dincolo de nivelurile normale de polarizare prin intermediul luminii polarizate circular și a vaporilor de rubidiu. În schimb cei ai Xenonului Românesc „pot fi aranjați după nivelurile normale de polarizare a undelor de lumină și a vaporilor de rubidiu”. Polarizarea spinilor nucleelor de Xenon rezultată poate depăși cu 50% valoarea sa maximă posibilă, depășind cu mult valoarea echilibrului termic rezultată din statisticile măsurătorilor paramagnetice. În cazul Xenonului Românesc „spinii polarizatori rezultați din nucleele de xenon pot depăși cu 50% valoarea sa maximă, depășind cu mult starea de echilibru dictată de distribuția Boltzmann”.

Cine e curios poate afla mai multe astfel de noutăți citind restul articolului.
La final o întrebare retorică: ce notă i-ar da un profesor de chimie pentru referatul de mai sus unui copil care, de bună credință, și-a bazat documentarea pe informațiile preluate dintr-un articol calitate, purtând cu mândrie steluța care îl creditează ca fiind unul dintre cele mai bune produse științifice de pe ro-wiki? --Macreanu Iulian (discuție) 29 iulie 2014 21:23 (EEST)

Trebuie să spun, nu eu am scris, tradus, sau corectat. Atunci, voi vedea ce pot face mâine - îl voi retraduce, să văd ce găsesc. Mulțumesc, dle. Macreanu Iulian, pentru efort. Ați putea face același lucru cu oxigenul? V-aș fi profund recunoscător (de parcă nu v-aș fi deja). Îmi voi da silința să îl corectez - sau corectăm, nu-i așa, Alex17nico? --Sebastian^pin 29 iulie 2014 21:40 (EEST)

Dragă Sebastian. Ce am vrut eu să subliniez prin comentariu de mai sus, este responsabilitatea de care trebuie să dăm dovadă când scriem articole, în special în domeniul științelor exacte. Citez aproximativ un coleg de aici care spunea că dacă în domeniul științelor umane o prostie scrisă rămâne doar o prostie, în domeniu științelor exacte o eroare poate omorî oameni.

În altă ordine de idei, mi-e îmi este ciudă de efortul mare depus pentru scrierea articolului, compromis însă de lipsa minimă de atenție la traducere. Practic articolul, ca și alte câteva (Josef Priestley, Grupul de la Marea Ross, etc.) ar putea obține relativ ușor statutul de AC dacă cineva, cu cunoștințe în domeniu, i-ar acorda puțină atenție și ar revedea traducerea.

Eu evit să mă implic pentru că științele exacte nu sunt chiar domeniul meu de expertiză, iar pentru a putea face mica recenzie de mai sus am depus un efort destul de mare, verificând sensurile, denumirile, consultându-mă cu colegi care lucrează cu astfel de noțiuni, etc. Din păcate, nici măcar autorii articolelor nu mai par interesați de a corecta greșelile din articol, lăsându-l de multe ori în paragină.

După cum se observă, am lăsat discuția deschisă, nu am propus respingerea propunerii, tocmai în ideea că poate cineva îi vine în ajutor. --Macreanu Iulian (discuție) 5 august 2014 20:44 (EEST)

Am început corectarea traducerii începând de la caracteristici, dar, cum ați spus și dumneavoastră, e greu deoarece termenii sunt pentru experți în domeniu. Poate mă voi reapuca de Grupul de la Marea Ross, fiind un articol mai ușor. Nu cred că mai e nimeni pe această Wikipedie care să știe prea multă chimie/fizică destul de bine încât să corecteze articolul. De curând, am calculat că pentru a ajunge la 1 milion de articole, în acest ritm, ne trebuie... 42 de ani, adică 14 ani/250.000 articole - pe când pentru 250.000 ne-au trebuit doar 11. Mulțumesc oricum, dle. Macreanu, pentru că v-ați luat din timp pentru a corecta articolul. Sper că voi putea face ceva Grupul, dar mâine. Vă urez o seară plăcută. --Sebastian^pin 5 august 2014 20:56 (EEST)

Articolul are mai multe greșeli ireparabile care necesită rescrierea textului. Cum avem un număr mare de articole la AC și numeni nu s-a mai implicat în corectarea acestuia de cinci luni, articolul nu primește statutul.— Ionutzmovie discută 6 decembrie 2014 23:22 (EET)