Zaicear

(Redirecționat de la Zaječar)
Pentru alte sensuri, vedeți Zaicear (dezambiguizare).
Zaicear[1][sursa nu confirmă]
Зајечар (Zaječar)
—  Oraș  —
Imagine din centrul orașului Zaicear
Imagine din centrul orașului Zaicear
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Poziția geografică
Coordonate: 43°55′N 22°18′E / 43.917°N 22.300°E43°55′N 22°18′E / 43.917°N 22.300°E

ȚarăSerbia Serbia
DistrictZaicear

Altitudine134 m.d.m.

Populație
 - Total75969 locuitori

Fus orarUTC+1
Cod poștal19000
Prefix telefonic019

Localități înfrățite
 - VidinBulgaria
 - CalafatRomânia
 - CălărașiRomânia

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Zaicear[1][sursa nu confirmă]
Poziția localității Zaicear[1][sursa nu confirmă]

Zaicear (în sârbă: Зајечар (Zaječar), în bulgară: Зайчар (Zaicear), iar în română și: Zăiceari[2]) este un oraș și o municipalitate situate în districtul Zaicear, în estul Serbiei. Orașul Zaicear este centrul administrativ al districtului. În anul 2002, orașul număra 49.491 de locuitori, iar municipalitatea, al cărei centru este, număra 75.969 de locuitori.

Originea numelui orașuluiModificare

Există două păreri privitoare la originea denumirii orașului Zaicear. Una dintre ele spune că denumirea ar fi de origine turcă. Cea de-a doua părere spune că ar fi de origine românească: sintagma „Zăii cer” [un sacrificiu, o ofrandă], cu alte cuvinte: „Zeii cer[3]. Orașul mai este cunoscut în română și sub numele de Zăiceari.[2]

GeografieModificare

Zaicear este orașul principal al regiunii Timočka Krajina (în românește: „Frontiera Timocului”).

Localitățile componente ale municipalității ZaječarModificare

DemografieModificare

 
Catedrala ortodoxă din Zaicear
 
Parc și monument în centrul orașului Zaicear

Orașul ZaicearModificare

Evoluția istorică a populației în orașModificare

Demografia în Zaicear
An 19481953196119711981199120022011
Populație 11.86114.48918.69027.59936.95839.62539.491[4]36.830[5]

În 2008, populația orașului Zaječar era estimată la 39.614 locuitori[6].

Repartiția populației în oraș (2002)Modificare

Naționalitate Număr %
Sârbi 37.500 94,95
Romi / Țigani 233 0,59
Iugoslavi 219 0,55
Valahi / Români 159 0,40
Muntenegreni 131 0,33
Macedoneni 111 0,28
Bulgari 84 0,21
Croați 80 0,20
Albanezi 34 0,08
Români 19 0,04
Sloveni 18 0,04
Maghiari 17 0,04
Musulmani 16 0,04
Gorani 10 0,02
Bosniaci 8 0,02
Slovaci 5 0,01
Germani 4 0,01
Cehi 3 0,00
Ucraineni 3 0,00
Ruși 2 0,00
Alții[7]

Municipalitatea ZaicearModificare

Repartiția populației în municipalitate (2002)Modificare

Nationalitate Număr %
Sârbi 75.969 90,75
Valahi / Români 2.981 4,52
Alții[7]

Repartiția populației în localități (2002)Modificare

  • Localități cu o majoritate a sârbilor: Zaicear, Borovac, Brusnik, Veliki Izvor, Veliki Jasenovac, Vražogrnac, Vratarnica, Vrbica, Gamzigrad, Gornja Bela Reka, Gradskovo, Grlište, Grljan, Zagrađe, Zvezdan, Jelašnica, Klenovac, Koprivnica, Lasovo, Lenovac, Leskovac, Lubnica, Mali Izvor, Marinovac, Metriš, Nikoličevo, Planinica, Prlita, Rgotina, Salaš, Selačka, Tabakovac, Trnavac, Halovo, Čokonjar și Šljivar.
  • Localități cu o majoritate a valahilor / românilor: Dubočane, Mala Jasikova și Šipikovo.
  • Localități cu o majoritate relativă a sârbilor : Velika Jasikova și Mali Jasenovac.
  • Localități cu o majoritate relativă a valahilor / românilor: Glogovica.

CulturăModificare

 
Imagine din Felix Romuliana

În apropiere de localitatea Zaicear, în satul Gamzigrad, se găsește situl roman Romuliana sau Felix Romuliana, un castru unde a murit și a fost înmormântat împăratul Caius Galerius Valerius Maximianus (născut pe la 250) - decedat în 311. Situl se compune din fortificații, palat în partea de nord-vest a complexului, bazilici, temple, băi calde, complex comemorativ și un tetrapylon. Situl oferă o mărturie unică a tradiției construcției romane marcate de ideologia perioadei celei de-a doua Tetrarhii.

Situl este înscris în lista patrimoniului mondial al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, UNESCO.

PoliticaModificare

Alegerile locale din 2004Modificare

Repartiția locurilor Adunării Municipale (alegerile locale din 2004)[8]:

Partid Locuri
Partidul democrat 12
Partidul radical sârb 9
Coaliția „Pentru Zaječar” 6
Mișcare Forța Serbiei 5
Partidul democrat al Serbiei 4
Partidul Socialist din Serbia 4
Mișcarea sârbă pentru reînnoire 3
G17 Plus 3
Noua Serbie 2
„Preduzetnici za opštinu” 2

Alegerile locale din 2012Modificare

În urma alegerilor locale din Serbia care au avut loc în 2012, cele 51 de locuri ale adunării municipale din Zaječar au fost repartizate astfel:[9]

Partid Locuri
Regiunile Unite ale Serbiei 21
Victorie pentru o Viață mai bună 14
Să dăm un avânt Zaječarului 5
Alegerea unei vieți mai bune 4
Preokret 3
Partidul Socialist din Serbia - Partidul Pensionarilor Uniți din Serbia - Serbia Unită 3
Altul 1

PersonalitățiModificare

Orașe înfrățiteModificare

ConsulateModificare

BibliografieModificare

  • România - Hartă administrativă, Stiefel Eurocart: Stiefel Vaamer Eurocart SRL, Oradea, 2002 - Stiefel GmbH Lenting - Stiefel Eurocart Kft Budapest - Stiefel Eurocart s.r.o. Bratislava - Stiefel Verlag Mariazell - Stiefel Verlag AG St. Gallen
  • Књига 1, Становништво, национална или етничка припадност, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, фебруар 2003, ISBN 86-84433-00-9
  • Књига 9, Становништво, упоредни преглед броја становника 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991, 2002, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, мај 2004, ISBN 86-84433-14-9

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ MAE.ro - Ministerul Afacerilor Externe
  2. ^ a b România - Hartă administrativă, Stiefel Eurocart, Oradea, 2002.
  3. ^ Este vorba, desigur, despre o „etimologie populară”.
  4. ^ sr Књига 9, Становништво, упоредни преглед броја становника 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991, 2002, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, мај 2004, ISBN 86-84433-14-9
  5. ^ sr en Rezultatele recensământului din 2011
  6. ^ Format:Link web
  7. ^ a b sr Књига 1, Становништво, национална или етничка припадност, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, фебруар 2003, ISBN 86-84433-00-9
  8. ^ Zaječar
  9. ^ sr   PDF „Raspodela mandata” (PDF). Accesat în . 

Legături externeModificare