Wikipedia

Cortinarius croceus

specie de ciupercă

Cortinarius croceus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Samuel Frederick Gray, 1821), sin. Cortinarius cinnamomeobadius (Robert Henry, 1939), din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, [1][2] este o specie de ciuperci otrăvitoare răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește preponderent de la deal la munte preferat pe sol silicos acru, adesea în grupuri mari, în păduri de conifere sub molizi și pini, nu rar între Polytrichum commune (mușchi de pământ), în plantații de rășinoase, ocazional și în păduri de foioase sub fagi și stejari. Timpul apariției este din iunie până în noiembrie.[3][4]

Cortinarius croceus sin. Cortinarius cinnamomeobadius
Genul Cortinarius, aici C. croceus
Clasificare științifică
Domeniu: Eucariote
Regn: Fungi
Diviziune: Basidiomycota
Clasă: Basidiomycetes
Subclasă: Agaricomycetidae
Ordin: Agaricales
Familie: Cortinariaceae
Gen: Cortinarius
Subgen: Dermocybe
Specie: C. croceus
Nume binomial
Cortinarius croceus
(Schaeff.) Gray (1821)
Sinonime
  • Agaricus croceus Schaeff. (1774)
  • Agaricus subcorneus Batsch (1783)
  • Agaricus croceus var. alliaceus Pers. (1828)
  • Cortinarius cinnamomeus var. croceus (Schaeff.) Fr. (1838)
  • Flammula cinnamomea var. crocea (Schaeff.) P.Kumm. (1871)
  • Cortinarius cinnamomeus subsp. croceus (Schaeff.) Sacc. (1887)
  • Cortinarius cinnamomeobadius Rob.Henry (1939)
  • Dermocybe cinnamomeobadia (Rob.Henry) (1940) [1939]
  • Cortinarius croceus var. iodolens Rob.Henry (1959)
  • Dermocybe crocea (Schaeff.) M.M.Moser (1974)
  • Cortinarius cinnamomeus f. badius (Rob.Henry) Nespiak (1975)
  • Cortinarius cinnamomeobadius var. meridionalis Rob.Henry & Contu (1987)
  • Cortinarius cinnamomeolutescens var. meridionalis (Rob.Henry & Contu) Contu (1999)
  • Cortinarius croceus var. meridionalis (Rob. Henry & Contu) A.Ortega (1995)
Modifică text Consultați documentația formatului

Taxonomie modificare

 
Samuel F. Gray

Numele binomial a fost determinat drept Agaricus croceus de faimosul savant german Jacob Christian Schäffer, în volumul 4 al marii sale opere Fungorum qui in Bavaria et Palatinatu circa Ratisbonam nascuntur Icones, nativis coloribus expressae din 1774.[5]

În 1821, micologul englez Samuel Frederick Gray a transferat specia sub păstrarea epitetului la genul Cortinarius, de verificat în volumul 1 al lucrării sale A natural arrangement of British plants,[6] fiind și numele curent valabil (2021).

Sinonime obligatorii sunt[2] Agaricus subcorneus a lui Batsch (1783),[7] Cortinarius cinnamomeus var. croceus Elias Magnus Fries (1838),[8] Flammula cinnamomea var. crocea a lui Paul Kummer (1871),[9] Cortinarius cinnamomeus subsp. croceus Pier Andrea Saccardo (1887),[10] Dermocybe cinnamomeobadia a lui Robert Henry (1940)[11] și Dermocybe crocea Meinhard Michael Moser (1974),[12] dar și toți ceilalți taxoni sunt acceptați drept sinonime.

Epitetul specific este derivat din cuvântul latin (latină croceus=galben de șofran, al șofranului, blond),[13] datorită aspectului ciupercii.

Descriere modificare

 
Schaeff.: Agaricus croceus
  • Pălăria: destul de subțire, dar robustă cu un diametru de 3-7 cm, este la început conică, mai târziu întinsă și mai mult sau mai puțin cocoșată ascuțit, la bătrânețe nu rar adâncită. Cuticula uscată, mătăsoasă, mai întâi fin, apoi grosolan fibroasă radial, devine cu vârsta golașă. Coloritul diferă, el poate fi galben-maroniu, șofrăniu, galben-măsliniu închis și în vârstă brun-măsliniu, marginea fiind adesea ceva mai deschisă și cuticula centrală mai închisă.
  • Lamelele: sunt subțiri și destul de îndesate, bifurcate și intercalate inegal, nu rar ceva ondulate, nu prea înalte precum aderente larg la picior, muchiile devenind slab zimțate cu avansarea în vârstă. Coloritul galben viu pentru o lungă perioadă de timp contrastează cu cel mai închis al cuticulei. Spre bătrânețe se schimbă în brun de scorțișoară până brun-măsliniu, uneori cu nuanțe șofranii, muchiile rămânând mai gălbuie. În stadiul tânăr al ciupercii sunt acoperite cu fragmente galbene ale vălului parțial foarte subțiri.
  • Piciorul: neted și ferm are o lungime de 7-9 (11) cm și o lățime de 0,6-1 cm, este lung, zvelt, cilindric, adesea îndoit și plin pe dinăuntru. Coloritul, spre bază mai deschis, variază între galben de lămâie, șofrăniu și galben-măsliniu, nu rar chiar și pe fundal albicios. Nu poartă un inel.
  • Carnea: galben-măslinie este destul de subțire, dar fermă în pălărie și picior. Mirosul, în tinerețe imperceptibil, devine apoi slab de sfeclă sau iod, gustul fiind neremarcabil.[3][4]
  • Caracteristici microscopice sporii brun-portocalii sunt elipsoidali până în formă de migdală în vedere laterală, ușor neechilaterali în profil, lipsiți de un por germinal și fără apendice hilare observate, cu suprafața presărată de negi fini până destul de grosolani, măsurând 7-9 x 4-5 microni Pulberea lor este brun de scorțișoară. Basidiile clavate cu 4 sterigme fiecare cu septuri și cleme au o dimensiune de 27-37 x 6-10 microni. Cistidele (elemente sterile situate în stratul himenal sau printre celulele din pielița pălăriei și a piciorului, probabil cu rol de excreție) sunt înguste și doar ocazional septate.[14][15]
  • Reacții chimice: nu sunt cunoscute.[16]
  •  
    C. croceus, spori
  •  
    C. croceus tânăr și bătrân: lamele și picior
  •  
    C. croceus mai tineri și mai deschiși
  •  
    C. croceus foarte tineri (stânga)
  •  
    C. croceus maturi
  •  
    C. croceus, diverse stadii în evoluție

Confuzii modificare

Specia poate fi confundată preponderent cu suratele ei ale aceluiași gen, cu toate necomestibile, otrăvitoare sau chiar letal toxice, cum sunt de exemplu Cortinarius armeniacus (necomestibil),[17] Cortinarius bolarius (necomestibil),[18] Cortinarius brunneus (otrăvitor),[19][20] Cortinarius cagei sin. Cortinarius bicolor (necomestibil),[21] Cortinarius callisteus (otrăvitor),[22] Cortinarius cinnabarinus (otrăvitor),[23] Cortinarius cinnamomeoluteus (otrăvitor)[24] Cortinarius cinnamomeus (otrăvitor),[25] Cortinarius corrugatus (suspect, specie americană),[26] Cortinarius fasciatus (necomestibil),[27] Cortinarius fulvescens (necomestibil),[28] Cortinarius hinnuleus (necomestibil),[29] Cortinarius limonius (letal)[30] Cortinarius malicorius (otrăvitor),[31] Cortinarius obtusus (necomestibil),[32] Cortinarius orellanus (mortal),[33] Cortinarius rubellus (mortal),[34] Cortinarius sanguineus (otrăvitor),[35] Cortinarius semisanguineus (otrăvitor),[36] Cortinarius tubarius (otrăvitor),[37] Cortinarius uliginosus (otrăvitor),[38] sau Cortinarius uraceus (necomestibil).[39]

Specii asemănătoare în imagini modificare

  •  
    !Cortinarius armeniacus!
  •  
    !!Cortinarius brunneus!!
  •  
    !Cortinarius cagei!
  •  
    !!Cortinarius callisteus!!
  •  
    !!Cortinarius cinnabarinus!!
  •  
    !!Cortinarius cinnamomeoluteus!!
  •  
    !!Cortinarius cinnamomeus!!
  •  
    !!Cortinarius corrugatus!!
  •  
    !Cortinarius fasciatus!
  •  
    !Cortinarius fulvescens!
  •  
    !Cortinarius hinnuleus!
  •  
    !!!Cortinarius limonius!!!
  •  
    !!Cortinarius malicorius!!
  •  
    !Cortinarius obtusus!
  •  
    !!!Cortinarius orellanus!!!
  •  
    !!!Cortinarius rubellus!!!
  •  
    !! Cortinarius sanguineus!!
  •  
    !!Cortinarius semisanguineus!!
  •  
    !!Cortinarius.tubarius!!
  •  
    !Cortinarius uliginosus!

Valorificare modificare

Cortinarius croceus este foarte otrăvitor. Mai multe intoxicații severe gastrointestinale au fost deja înregistrate.[40]

Această ciupercă poate fi folosită pentru vopsirea hainelor și mai ales a lânii. Materialul se decolorează, odată fiert în apă, ca de obicei sub adăugarea de exemplare uscate ale buretelui precum de 20% alaun și de 10% cremă de tartru (amestec sedimentar depus pe fundul vaselor în care se păstrează vinul). Coloranții acestei specii se dizolvă și în alcool.[40]

Note modificare

  1. ^ Index Fungorum
  2. ^ a b Mycobank
  3. ^ a b Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 226-227, ISBN 978-3-440-13447-4
  4. ^ a b Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 128-129, ISBN 88-85013-37-6
  5. ^ Jacob Christian Schäffer: „Fungorum qui in Bavaria et Palatinatu circa Ratisbonam nascuntur Icones, nativis coloribus expressae”, vol. 4, Editura J. J. Palmium, Erlangen 1774, p. 3, tab. 4
  6. ^ Samuel Frederick Gray: „A natural arrangement of British plants”, vol. 1, Editura Baldwin, Cradock & Joy, Londra, p. 630 [1]
  7. ^ August Batsch: „Elenchus Fungorum latine et germanice”, vol. 1, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1783, p. 83
  8. ^ Elias Fries: „Epicrisis systematis mycologici, seu synopsis hymenomycetum”, Editura Typographia Academica, Uppsala 1836-1838, p. 288 [2]
  9. ^ Der Führer in die Pilzkunde: Anleitung zum methodischen, leichten und sicheren Bestimmen der in Deutschland vorkommenden Pilze mit Ausnahme der Schimmel- und allzu winzigen Schleim- und Kern-Pilzchen, Editura E. Luppe, Zerbst 1871, p. 81
  10. ^ P. A. Saccardo: „Sylloge fungorum omnium husque cognitorum”, vol. 5, Editura „Sumptibus auctoris typis Seminarii”, (apoi R. Friedländer und Sohn, Berlin), Padova 1887, p. 942 [3]
  11. ^ Robert Henry: „Cortinarius cinnamomeobadius”, în: „Bulletin de la Société mycologique de France” vol. 55, Paris 1940, p. 300
  12. ^ M.M.Moser: „Dermocybe crocea”, în: „Schweizerische Zeitschrift für Pilzkunde”, vol. 52, nr. 7, Editura Bern Verband, Berna 1974, p. 98
  13. ^ Erich Pertsch: „Langenscheidts Großes Schulwörterbuch”, ed. a 13-ea, Editura Langenscheidt, Berlin, München, Viena, Zürich, New York 1999, p. 288
  14. ^ nr. 44
  15. ^ Mycoweb
  16. ^ Helmut Gams (ed.): Meinhard Michael Moser: „Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 3-a, vol. II/b 2 „Röhrlinge und Blätterpilze”, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1967, p. 275
  17. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 224-225, ISBN 88-85013-25-2
  18. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 127, ISBN 978-3-8427-0483-1
  19. ^ [Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 216-217, ISBN 3-405-12081-0
  20. ^ Bruno Cetto: I funghi dal vero, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 258-259, ISBN 88-85013-46-5
  21. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 226-227-2, ISBN 88-85013-25-2
  22. ^ Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 222-223, ISBN 978-3-440-13447-4
  23. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 194-195, ISBN 3-405-12081-0
  24. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 126-127, ISBN 88-85013-37-6
  25. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 220-221, ISBN 3-405-11774-7
  26. ^ Mushroom expert
  27. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 266-267, ISBN 88-85013-46-5
  28. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 242-243, ISBN 88-85013-25-2
  29. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 204-205, ISBN 3-405-12081-0
  30. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 168-169, ISBN 3-405-12081-0
  31. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 234-235, ISBN 3-405-12116-7
  32. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 198-199 - 1, ISBN 3-405-12124-8
  33. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 227, ISBN 3-405-11774-7
  34. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 200-201, ISBN 3-405-12081-0
  35. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 230-231, ISBN 3-405-11774-7
  36. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 128, ISBN 978-3-8427-0483-1
  37. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 144-145, ISBN 88-85013-46-5
  38. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 126-127 - 1, ISBN 88-85013-37-6
  39. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 210-211 - 2, ISBN 88-85013-37-6
  40. ^ a b Pilzsuche

Bibliografie modificare

  • Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 1-7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1976-1993 (pentru cercetarea în total)

226 * Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4

  • Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8
  • Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4
  • Andreas Gminder: „Handbuch für Pilzsammler - 340 Arten Mitteleuropas sicher bestimmen“, editia a 2-a, Editura ‎ Franckh Kosmos Verlag, Stuttgart 2014, ISBN 978-3-440-14364-3
  • German Josef Krieglsteiner (ed.), Andreas Gminder: „Verbreitungsatlas der Großpilze Deutschlands (West)“, Editura Ulmer, Stuttgart 1991, ISBN 3-8001-3536-1
  • German Josef Krieglsteiner, Andreas Gminder: „Die Großpilze Baden-Württembergs“, vol. 5: „Ständerpilze. Blätterpilze III“, Editura Ulmer, Stuttgart 2010, ISBN 978-3-8001-3572-1
  • Meinhard Michael Moser: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas” ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cortinarius_croceus&oldid=15973856