Regiunea Arad

Regiunea Arad a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în zona de vest a Republicii Populare Române, înființată în anul 1950, când au fost desființate județele (prin Legea nr.5/6 septembrie 1950). Ea a existat până în anul 1956, când teritoriul său a fost încorporat în regiunile Timișoara și Oradea.

Regiunea Arad în cadrul împărţirii administrative a României 1950-1952

Regiunea Arad în cadrul împărţirii administrative a României (1953)

Istoric

Reședința regiunii a fost la Arad, iar teritoriul acesteia cuprindea o suprafață doar cu puțin mai mare decât actualul județ Arad.

Inițial regiunea nu cuprindea zona Sânnicolau Mare, care i-a fost atribuită prin reorganizarea administrativ-teritorială din 1952.

Vecinii regiunii Arad

Regiunea Arad se învecina:

• 1950-1952: la est cu regiunile Cluj și Hunedoara, la sud cu regiunea Timișoara, la vest cu Republica Populară Ungară, iar la nord cu regiunea Bihor.
• 1952-1956: la est cu regiunile Cluj și Hunedoara, la sud cu regiunea Timișoara, la vest cu Republica Populară Ungară și Iugoslavia, iar la nord cu regiunea Oradea.

Raioanele regiunii Arad

În perioada 1950-1952 regiunea Arad avea în componență: 2 orașe (Arad, Lipova), 128 de comune cu 295 de sate organizate în 5 raioane, după cum urmează:

• Arad, cu reședința în orașul Arad, alcătuit din 33 de comune cu 54 de sate;
• Criș, cu reședința în comuna Chișineu, compus din 22 de comune cu 30 de sate;
• Gurahonț, cu reședința în comuna Gurahonț, compus din 25 de comune cu 85 de sate;
• Ineu, cu reședința în comuna Ineu, compus din 25 de comune cu 57 de sate;
• Lipova, cu reședința în orașul Lipova, având în compunere 1 oraș, 23 de comune cu 67 de sate.

Regiunea Arad (1952-1956) era împărțită în 6 raioane: Arad, Criș (Chișineu Criș), Gurahonț, Ineu, Lipova și Sânnicolau Mare.

Vezi și

• România comunistă
• Regiunea Timișoara
• Regiunea Banat

Bibliografie

• Harta României cu prima împărțire pe regiuni (1950 - 1952)