John Ioan Nicorici

Starci, Salaj (Scurt Istoric-Monografic) modificare

Date din Monografia Sălajulul, scrisă în 1901, de Petri Mor culese de John Ioan Nicorici, cu ajutorul Translatorului Zoltan Fodor (Documentele cercetate încep cu anul 1341)

Numele vechi al satului-anul 1341 modificare

Numele satului: Bogdan Haza (maghiar-Casa lui Bogdan) sau Stârci.
Pe atunci se numea: Bogdayn Haza!
Sat Românesc,sau Valah, aparținând Cetății Valcăului. (Valah sau Vlah, este numele dat în Evul Mediu, Românilor de pe ambele maluri ale Dunării de către alte popoare-nota autorului)
În 1481,documentele vorbesc de Bogdan Haza (unguresc), compus din două părți separate: Rag și Săliște, menționate cu stăpâni diferiți de pământ, adică doi moșieri.(Nu putem ști în ce a constat exact,“diferența! Rag, înseamnă a roade-maghiar-n.a.)
Numele Românesc, Stârci, înseamnă Cocostârci,(barză, tradus de P.Mor, probabil Stârc, de fapt Dicționar ul la Cocostârc, explică: “contaminare între cocor și stârc”)

Moșierii și propietarii Stârci-ului modificare

Numele moșierului, rămas în acte, în 1341, este Danci (poate Donch, pe care îl găsim și în monografia Cizerului, ca fiind Magistrul, sau Stăpânul cetății Valcăului-n.a.)
Din documente reiese că împotriva lui Danci, prin hotărâre judecătorească existau mai multe plângeri din partea unor persoane Maghiare,ca:Șandor,Mihai Nemeș,din Șeredei, etc.!
În 1841 Stârci, aparține Comitatului Crasnei (comitat-district-în germană-n.a.) și este dăruit Grofului Lașantzi Boamfi Andraș, în întregime!
În 28 aprilie 1915, Lașantzi Boamfi,dă Stârci-ul fiului său,pentru o moșie din Călata!
În 1523 Regele Ungariei, Ludovik, dă ordin ca propietatea Stârci să fie cedată lui Stanislau Ștefan din Șimleu !
În 20 ianuarie 1550, Regele Ferdinand al Ungariei, dă ordin ca Stârciul din Comitatul Crasna,

să fie cedat lui Seineș Istvan, Andrași Ianoș și alții !

În 1553 este menționat în documente(fiscale-probabil,n.a.) că “după fiecare poartă, s-au plătit taxele”) !
Între 1568-1768, istoria Stârci-ului, corespunde cu cea a “Bogoi-falva”,(adică“satul lui Falva”),

(magh.) devenit Hurez în 1773 (se pare de la pasărea Huhurez,n.a.).

Religie, Biserică și Școală modificare

În sec. al 18-lea, Stârci-ul avea o Biserică din piatră, Greco-Catolică !
Documentele Bisericești apar în 1824 !
În 1833 apar documente despre plata preoților, și este considerată “foarte mică” și constă “mai mult din “donații” și “o măsură de grâu”!
Școala elementară cu caracter Greco-Catolic,a avut o sală de clasă în 1879 !

Date despre populație modificare

În 1720 sânt menționați 20 de “iobagi”, 17 țarani săraci, adică un total de 37 de case din care 20 de Unguri și 17 Valahi!
Tot atunci, Stârci-ul avea 333 de suflete,din care 180 Unguri,153 Valahi!
În 1733, numărul familiilor Românești ajunge la 26 și au ca preot pe Preotul Gabor!
În 1750 numărul Greco-Catolicilor este de 434 de persoane!
Între 1810-1817, numărul populației a fost decimat de “Ciuma neagră”!
Atunci multe case au rămas pustii!
În 1847, populația a ajuns la 961 de suflete, toți Greco-Catolici
În 1890, populația era de 1.245 de oameni din care: 13 persoane erau Unguri și apar totodată 13 Israeliți (Evrei), și un total de 256 de case!

Preocupări ale oamenilor modificare

Ocupația de bază, era arderea varului (plus agricultura cu ramurile ei din totdeauna-n.a.)

Date agricole și Fiscale modificare

În 1720, agricultura aducea 97 de cubeles de cereale!
Pajiștea era de 96 de cosași!
În 1720, funcționa o moară,cu venitul de 5 forinți și 26 de cenți (o fi vorba de ducați? -n.a.) .
În 1895,existau 318 gospodării, cu teren agricol de 4.260 de pogoane (cam 2.130 de ha. -n.a.)
1.101 pogoane de pădure, 595 pogoane de pășune, 555 pogoane de fânațe (râturi), 158 pogoane de grădini, 135 pogoane de pământ neproductiv și 8 pogoane de viță de vie!
În 1900, impozitul Stârci-ului, către Stat a fost de 4.925 de forinți si 25 de cenți!

Denumirea Străzilor și a Ulițelor modificare

Ulița Mare
Ulița Hurezului
Ulița Popii
Ulița Cociorbii
Ulița Țicului
Drumul Crasnei
Drumul Buciumilor, care este Drumul către Câmpia Cetății
Drumul Ragului
Drumul către Plesca
Drumul Blidiresii, care se identifică cu Zona Blidireasa
Drumul Tusii
Drumul Lupuichii sau a Minei sau a Băilor
Drumul Mitruleștilor

Plaiuri modificare

Cetățea (cetățeaua? -n.a. adică Fortificație)
Comăneasa
Șesul în jos
Osoiul
Șeredinca
Secuiul
Coastea Înaltă
Păstăiasa
Osoieș
Călmățîi
Dealul Tusii
Vărării (loc de extras var -n.a.)
Dealul Târsei
Aluniș
Blidireasa
Dosul Secăturilor
Șesul în sus
Păltiniș
Țâcleu (Țâpleu? Vârf de deal în magh. -n.a.)
Buture către Plesca (Butuze? -n.a)
Ziliua
Buture către Șeredei
La vii
Poiana Mare
Zăpodiai (Vale? n.translator)
Secături (ungur. Prăpăstii -n.a.)
Dealul Boilor
Ruji
Dealul Cailor
Târsa
Poiana lui Melișor
Tâlhăreasa
Herește
Vălaiele Călmățâiului (la Valauă? -n.a.)
Goroniște
Coasta cu cer
Cornetu
Piatra albă
Frasin
Dealul găunos
Dealul Bohii
Cojbitz
Berc
Răchiți
Plopiș (Plopi? -n.a.)
Holdele Lungi
Fântâna lui Chifor
Sorți
Cheile Secuiului

Arheologic, Istoric modificare

În zona Bercului, a existat o Biserică veche, cu câteva sute de ani în urmă !

Fântâni și Izvoare modificare

Fântâna Mizgului
Fântâna Ciontosului
Fântâna Fetei
Fântâna Zanghii
Fântâna Mandii
Fântâna Dosului
Fântâna Tumoaii
Fântâna Comănesii
Cioroiul Petrii Mitrulești
Fântâna Păstăiesii
Fântâna Secului
Fântâna Notărișului
Fântâna Benii
Fântâna lui Răcoare
Fântâna Nechiții
Fântâna Todiții
Fântâna Băii (Minei)
Fântâna Puj (Puii)
Fântâna Buratului
Pârâul Leacurilor
Pârâul Goncii
Pârâul lui Nichifor (Tifor)

Balade modificare

Fântâna Puii (Pujii? -n.a.) Se zice că acolo a fost (îngropat -n.a.) un corn de bou, plin cu aur!
Fântâna Buratului. S-a găsit un clopot de Biserică,plin cu argint, ”păzit de spirite rele”!
Fântâna Secuiului. Se zice că acolo este îngropat un tezaur regal de aur. S-a căutat în 1848 și nu s-a găsit!
La Herește. La un metru adâncime, se găsesc (s-ar găsi? -n.a.) oase omenești în cantități mari, care ies la iveală la arat cu plugul!! (aproape de grotesc-n.a., dar nu poți ști niciodată,câte s-au mai întâmplat, sub soarele Stârciu-lui!)

Notă: modificare

Prezenta, o vedem a fi o piesă în Monografia propiu zisă, care este mai îndreptățit să se întocmească,acolo la Stârci–acasă!
Dacă se vor găsi surse mai temeinice și mai complete despre Stârci-ul, nostru, atunci: ”Sărut Mâna” și “Doamne Ajută”! În acest caz osteneala noastră, va rămâne să fi fost doar o provocare!

Deasemenea, regret, că “Valăul de sub Cornet”,nu apare în Cronici! Sigur că o fi mai tânăr decât cronica și Cronicarul! Și apa lui a dat aport sănătății multora, inclusiv animalelor! Multe ceasuri de răgaz, la amiază,apă rece ca din frigidier, jet puternic și constant de 60 de ani, știut de mine!!

2 August 2010, Yorba Linda, California Autorul: John Ioan Nicorici