École normale supérieure

Informații
École normale supérieure

Fondator	Convenția Națională din Franța
Fondată	1794
Localizare
Țara	Franța
Oraș	Paris
Coordonate	48°50′31″N 2°20′40″E ({{PAGENAME}}) / 48.8419°N 2.3444°E
Conducere
Director	Pierre-Claude-Bernard Guéroult[] François Guéneau de Mussy[] Joseph-Daniel Guigniaut[] Victor Cousin Paul-François Dubois[] François-Étienne Michelle[][[François-Étienne Michelle \|]] Désiré Nisard[] Francisque Bouillier[] Ernest Bersot[] Numa Denis Fustel de Coulanges Georges Perrot[] Ernest Lavisse[] Gustave Lanson Ernest Vessiot[] Célestin Bouglé[] Jérôme Carcopino Georges Bruhat[] Jérôme Carcopino Albert Pauphilet[] Georges Dupont[] Jean Hyppolite[] Robert Flacelière[] Jean Bousquet[] Georges Poitou[] Josiane Serre[] Étienne Guyon[] Gabriel Ruget[] Monique Canto-Sperber[] Marc Mézard[][[Marc Mézard (fizician francez)\|]]^[1] Frédéric Worms[*]^[2]
Rector	Monique Canto-Sperber
Alte informații
Prezență web
ens.fr
Modifică date / text

École normale supérieure (Pronunție în franceză: /ekɔl nɔʁmal sypeʁjœʁ/, în traducere „școala normală superioară”; cunoscută si drept Normale sup’, Ulm, si ENS) este una dintre cele mai prestigioase grandes écoles franceze (instituții de învățământ superior din afara sistemului de universități publice). ENS a fost inițial concepută în timpul Revoluției Franceze^[3], iar scopul său era să dea Republicii un nou corp de profesori, formați în spiritul critic și valorile seculare ale Iluminismului. De atunci s-a dezvoltat într-o instituție de elită care a devenit o platformă prin care mulți dintre cei mai inteligenți tineri francezi urmează cariere de înalt nivel în cadru guvernamental sau academic.

Printre alumnii se numără filosofi, scriitori, oameni de știință, oameni de stat și chiar ai bisericii. Printre aceștia se află și 12 laureați ai Premiului Nobel, 10 deținători ai unor Medalii Fields, 1 laureat al Premiul Gauss și 2 deținători ai Medaliei John Bates Clark in Economie.

În 1881, a fost creată École normale supérieure de jeunes filles (ENSJF) pentru femeile. Până în 1939, femeile încă puteau studia la ENS — Simone Weil fiind un exemplu celebru — dar după asta ENS a devenit exclusiv pentru bărbați. În 1985, după discuții aprinse, ENS și ENSJF s-au unit într-o singură entitate, cu campusul principal în locația istorică de pe Rue d'Ulm în Paris.

Sistemul ENS este diferit față de cele mai multe sisteme educaționale din afara Franței, deși a fost copiat încă din epoca Napoleoniană, de exemplu în Italia. Cu toate acestea, în 2011 universitatea s-a clasat pe poziția a 33-a în QS World University Rankings^[4].

Campusul istoric Paris ENS se află în jurul rue d'Ulm, (clădirea principală fiind pe rue d'Ulm, la numărul 45) în Paris. ENS-Ulm are ca anexe campusul de pe Boulevard Jourdan (anterior colegiul pentru femei) (48°49′21″N 2°19′53″E / 48.822439°N 2.331312°E ({{PAGENAME}})), în altă zonă a Parisului, și în Montrouge (o suburbie; 48°49′15″N 2°18′55″E / 48.820742°N 2.315180°E ({{PAGENAME}})), precum și o anexă a Biologiei în zona rurală, în Foljuif.

Alte 2 écoles normales supérieures au fost înființate în secolul al XIX-lea: École Normale Supérieure de Lyon (științe și umanioare); și École Normale Supérieure de Cachan (științe pure și aplicate, sociologie, economie si managment, limba engleză)and applied sciences, sociology, economics and management, English language) în Cachan. Toate 3 formează informal grupul ENS.

École normale supérieure este a membră a Paris Sciences et Lettres - Quartier latin, o uniune de cinci instituții de învățământ superior, toate aflate în Paris, care are ca scop cooperări și sinergii în cadrul academic.

École normale supérieure cooperează în Atomium Culture, prima Platformă Permanentă pentru Excelență Europeană care aduce împreună unele dintre cele mai bune universități europene, ziare si afaceri.