Școala de la Siena sau Școala sieneză [de pictură], conform originalului din limba italiană, Scuola senese, a fost un puternic curent artistic din pictură, care a înflorit în orașul Siena din Toscana, Italia, pentru mai bine de două secole, între secolele al al XIII-lea și al al XV-lea.

Simone Martini (12841344) și Lippo Memmi (12911356) (figurile laterale și medalioanele) — Bunavestire între Sfântul Ansan și Sfânta Margareta, circa 1333, dimensiuni, înălțime 2,65 m; lățime 3,05 m —

Cei mai importanți exponenți ai Școlii sieneze au fost Duccio di Buoninsegna, ale cărui lucrări indică clară influență bizantină, elevul său Simone Martini, frații Pietro și Ambrogio Lorenzetti, respectiv Domenico și Taddeo di Bartolo, Sassetta și Matteo di Giovanni.

Istoric modificare

 
Pietro Lorenzetti — detaliu al lucrării Depunerea lui HristosFrescă în Bazilica Sfântul Francisc din Assisi (biserica de jos)

Duccio di Bonisegna poate fi considerat, pe bună dreptate, „tatăl picturii sieneze.” [1]

Frații Pietro și Ambrogio Lorenzetti au fost „responsabili pentru o dezvoltare crucială a artei sieneze, trecând de la tradiția moștenită de la Duccio la o adevărată artă gotică, încorporând inovațiile Școlii din Florența introduse de Giotto și Arnolfo di Cambio". [2]

La sfârșitul secolului al XV-lea, Siena „a cedat, în cele din urmă” învățăturilor picturii florentine despre perspectivă și reprezentare naturalistă, absorbind astfel „cultura umanistă.” [3] În secolul al XVI-lea, curent artistic al manierismului, prin exponenții acestuia, Beccafumi și Il Sodoma, care au lucrat în Florența, a demonstrat vizibil, prin operele acestora, încorporarea armonioasă în a fuziona și a trece de la Școala florentină la manierism. Prin comparație, în timp ce Baldassare Peruzzi s-a născut și s-a antrenat în Siena, lucrările și stilul său pictural reflectă lunga sa carieră de la Roma.

Declinul constant, economic și politic al Sienei, până în secolul al XVI-lea și eventuala sa „subjugare,” de către Florența, s-au reflectat, în mare măsură, în dezvoltarea picturii sieneze. Acest fapt a însemnat, de asemenea, că o bună parte din lucrările sieneze în biserici și clădiri publice nu au fost aruncate sau distruse.[4]

Stil modificare

 
Duccio di Bonisegna (12551319) — Maestà (13081311) — Museo dell'Opera del Duomo, Siena - tempera pe lemn, circa 1333, dimensiuni, înălțime 2,14 m; lățime 4,12 m —

Spre deosebire de modalitățile artistice ale Școlii florentine, arta Școlii sieneze a optat pentru un stil mult mai decorativ și cu culori pline, saturate, cu „figuri [omenești] mai subțiri, mai elegante și mai delicate.”[5]

Foarte caracteristic lor, pictori sienezi nu au pictat portrete individuale (ale oamenilor timpului lor), alegorii sau mituri clasice.[6]

Listă de artiști vizuali modificare

1251 – 1300 (Duocente) modificare

1301 – 1350 (prima parte a Trecento) modificare

 
Ugolino di Nerio, pictură de predella — Scenă din celebra Cina cea de taină (biblică) - mai 1324, dimensiuni, înălțime 343 mm; lățime 527 mm —

1351 – 1400 (a doua parte a Trecento) modificare

1401 – 1450 (întâia parte a Quattrocento) modificare

 
Giovanni di PaoloMadonna umilinței, circa 1442, dimensiuni, înălțime 619 mm; lățime 489 mm —

1451 – 1500 (partea a doua a Quattrocento) modificare

1501 – 1600 (Cinquecento) modificare

 
Domenico BeccafumiVirtuțile publice ale eroilor greci și romani – Sacrificiul regelui Codron al Atenei, frescă de tavan,[9] (circa 1529 - 1535), dimensiuni, înălțime m; lățime m —

1601 – 1650 (Seicento) modificare

Vezi și modificare

Axa timpului modificare

SettecentoSeicentoCinquecentoQuattrocentoTrecentoDuecentoRoccocoBarocManierismHaute RenaissancePremière RenaissancePre-RenaștereArta bizantinăLe SodomaVecchiettaSano di PietroSassettaLippo VanniLippo MemmiSimone MartiniPietro LorenzettiAmbrogio LorenzettiUgolino di NerioDuccioGuido di GrazianoVigoroso da SienaRinaldo da SienaGuido da SienaDietisalvi di Speme


Referințe modificare

  1. ^ en Christiansen, Keith. „Sienese Painting (last updated October 2004 (”. Heilbrunn Timeline of Art History. The Metropolitan Museum of Art. Accesat în . 
  2. ^ en Effects of Good Government in the city. Google Arts & Culture. Accesat în . 
  3. ^ a b c en Kimmelman, Michael (). „Art; Sienese Gold”. New York Times. Accesat în . 
  4. ^ en [The Sienese School], articol pe web site-ul Traveling in Tuscany
  5. ^ en Nici, John B. (). AP Art History . Barron's Educational Series. p. 232. ISBN 9781438080536. Accesat în . 
  6. ^ en Spence, Rachel (). „Early Renaissance art in Siena”. Financial Times. Accesat în . 
  7. ^   Herbermann, Charles, ed. (). „Matteo da Sienna”. Catholic Encyclopedia. New York: Robert Appleton Company. 
  8. ^   Herbermann, Charles, ed. (). „Matteo da Sienna”. Catholic Encyclopedia. New York: Robert Appleton Company. 
  9. ^ Fotografia frescei

Bibliografie modificare

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Școala de la Siena