Șeherezada
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Șeherezada | |
 lȘeherezada, pictură din secolul al XIX-lea de Sophie Anderson | |
| Nume oficial | شهرازاد |
|---|---|
| Clasificare | povestitoare și ipotetică regină persană |
| Creat de | folclor din Orientul Mijlociu |
Modifică text  | |
Șeherezada (în persană شهرازاد Šahrāzād) este un personaj feminin major și povestitoarea din cadrul narațiunii din colecția de povești din Orientul Mijlociu cunoscută sub numele de O mie și una de nopți și o ipotetică regină persană.
NumeModificare
Potrivit științei moderne, numele Scheherazade derivă din numele persan mijlociu Čehrāzād , care este compus din cuvintele čehr („filiație”) și āzād („nobil, înălțat”).[1][2][3] Cele mai timpurii forme ale numelui Șeherazadei din sursele arabe includ Shirazad ( شيرازاد , Šīrāzād ) în Masudi și Shahrazad în Ibn al-Nadim .
Numele apare ca Šahrazād în Encyclopaedia of Islam și ca Šahrāzād în Encyclopaedia Iranica . Printre edițiile tipărite standard din secolul al XIX-lea, numele apare ca شهرزاد ( Šahrazād ) în ediția Calcutta a lui Macnaghten (1839–1842) și în ediția Bulaq din 1862, și ca شازاد ( Šahrazād ) Šahrazā زادر زاد رزاد ediție (1825–1843). Ediția critică a lui Muhsin Mahdi are شهرازاد ( Šahrāzād ).
NarațiuneModificare
Regele persan Șahriar, în urma descoperirii că soția sa, pe care o iubea, l-a înșelat, se înfurie și poruncește să fie omorâtă. Convins că toate femeile sfârșesc prin a deveni infidele, ordonă apoi marelui său vizir să-i aducă în fiecare zi câte o fecioară, cu care se căsătorește și petrece câte o noapte, decapitând-o a doua zi. După trei ani, marele vizir, nemaigăsind fecioare pentru regele său, îi împărtășește problema frumoasei și inteligentei sale fiice, Șeherezada. Aceasta se oferă să devină următoarea soție a regelui. Tatăl său se opune inițial, dar în urma hotărârii ei, până la urmă acceptă resemnat.
În noaptea nunții, Șeherezada, la cererea surorii sale Dunyazada, care nu-și găsea somnul (de fapt, fiind pusă de sora sa), începe să-i spună proaspătului soț o poveste, pe care însă nu o termină, întrerupând-o chiar în momentul culminant, la răsăritul soarelui, regele fiind astfel nevoit să o țină în viață încă o zi, pentru a afla sfârșitul povestirii. Următoarea noapte, Șeherezada termină prima poveste și începe alta, și tot așa de 1001 ori, de unde și numele colecției de povestiri O mie și una de nopți. Printre cele mai cunoscute povestiri se numără „Ali Baba și cei 40 de hoți”, „Aladin și lampa fermecată” și „Cele șapte călătorii ale lui Sinbad marinarul”.
În tot acest timp, Șeherezada îi naște regelui trei fii și îl convinge de fidelitatea ei, acesta păstrând-o de soție.
Vezi șiModificare
Legături externeModificare
Materiale media legate de Șeherezada la Wikimedia Commons
- ^ Arabian Nights (în engleză), doi:10.1163/1573-3912_ei3_com_0021, accesat în - numele naratorului este de origine persană, forma arabizată Shahrazād fiind echivalentul persanului Chehr-āzād, adică „de descendență și/sau înfățișare nobilă”
- ^ „Ch. Pellat (2011). „Alf Layla wa-Layla". Enciclopaedia Iranica”. Accesat în .
- ^ SHAHRAZAD (în engleză), doi:10.1163/1573-3912_islam_sim_6771, accesat în