Ștefan Uroș al IV-lea Dușan al Serbiei

(Redirecționat de la Ștefan Dușan)
Ștefan Uroș al IV-lea Dușan al Serbiei
Car Dušan, Manastir Lesnovo, XIV vek.jpg
Frescă reprezentândul pe Ștefan Dușan
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (47 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Districtul Devoll, Albania Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCatedrala Sfântul Marcu din Belgrad[*][1] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[*] (pestă) Modificați la Wikidata
PărințiȘtefan Dečanski[2]
Teodora a Bulgariei, regină a Serbiei[2] Modificați la Wikidata
Frați și suroriSimeon Uroș
Jelena Nemanjić Šubić[*]
Teodora Nemanjić Modificați la Wikidata
Căsătorit cuHelena of Bulgaria[*] Modificați la Wikidata
CopiiȘtefan Uroș al V-lea al Serbiei[2]
Ćerka cara Dušana[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Serbia (1281).svg Regatul medieval al Serbiei Modificați la Wikidata
EtnieSârbi Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Sârbă Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titlurirege[*]
Familie nobiliarăDinastia Nemanjić
Monarh Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorȘtefan Dečanski
SuccesorȘtefan Uroș al V-lea al Serbiei

Ștefan Uroș al IV-lea Dușan (în sârbă Стефан Урош IV Душан; aprox.130820 decembrie 1355) a fost regele Serbiei (din 8 septembrie 1331), iar titulatura aleasă era de Imperator Raxie et Romanie, dispotus Larte et Blahie comes.[3] Sub conducerea sa, Serbia și-a atins apogeul extinderii teritoriale, Țaratul Sârb fiind unul dintre cele mai[formulare evazivă] mari state din Europa în acea vreme. Titlul său arăta că este conducătorul sârbilor, dar și al vlahilor. Vlahii erau încă o populație numeroasă, răspândită în toate spațiile balcanice ale fostului Imperiu Roman de Răsărit, fiind urmașii cetățenilor romani.

Unii dintre curtenii regelui Ștefan Dečanski, tatăl său, au fost însă nemulțumiți de politicile sale și au conspirat pentru a-l detrona în favoarea fiului său Ștefan Dușan. În 1331, Dușan a venit de la Skadar la Nerodimlje pentru a-l răsturna pe Dečanski, care a fugit la Petrič. La 21 august 1331, Dušan a ocupat cetatea Petrič după un asediu și l-a întemnițat pe tatăl său în Cetatea Zvečan, unde a fost ucis prin sugrumare la 11 noiembrie 1331.

În 1347 Ioan al VI-lea Cantacuzino, devenit împărat al Imperiului Roman de Răsărit, nu a recunoscut titlul însușit de Dušan. Conform tradiției imperiale romane, în lume nu putea exista decât un singur împărat, ceilalți conducători fiind doar regi.

Stefan Uroš al IV-lea Dušan și Ioan Alexandru al Bulgariei au realizat o alianță, consfințită prin căsătoria regelui sârb cu Elena a Bulgariei, soră a lui Ioan Alexandru, în ziua de Paști din anul 1332.

Coroana sa este păstrată la mănăstirea Cetinje din Muntenegru.

NoteModificare

  1. ^ a b Stefan Uros Dusan Nemanjic IV, Find a Grave, accesat în  
  2. ^ a b c The Peerage 
  3. ^ G. Jiricek, Geschichte der Serben, vol. 1, p. 373.