35P/Herschel-Rigollet
| 35P/Herschel-Rigollet | |
 | |
| Tip | cometă periodică[1] Halley-type comet[*][1] Obiecte din apropierea Pământului[1]  |
|---|---|
| Descoperită de | Caroline Herschel |
| Data descoperirii | [1] |
| Caracteristici ale orbitei | |
| Epoca | August 5, 1939[*][2] |
| Afeliu | 56,9386006 de UAi[1] |
| Periheliu | 0,74849 UA[1] |
| Argumentul periastrului | 29,298 de grade sexagesimalei[1] |
| Axa semi-majoră | 28,8435453 de UAi[1] |
| Excentricitate | 0,97405[1] |
| Perioada orbitală | 56.613,75 zile[1] |
| Înclinație | 64,207 de grade sexagesimalei[1] |
Modifică text  | |
Cometa Herschel-Rigollet (oficial 35P / Herschel-Rigollet) este o cometă periodică din Sistemul Solar aparținând familiei de comete Halley.[3] Ea a fost descoperită pe 21 decembrie 1788 de astronoma Caroline Herschel de la Slough, în Berkshire, în Anglia.
Apariția din 1789
modificareCaroline Herschel a descoperit cometa pe 21 decembrie 1788, și mai târziu, în aceeași noapte, cometa a fost, de asemenea, observată de către fratele ei, William Herschel, care a descris-o că arăta ca o nebuloasă de lumină de aproximativ 5-6 minute de arc în diametru și mult mai mare decât nebuloasa planetară M57. În lunile decembrie 1788 și ianuarie 1789 cometa a fost observată de Nevil Maskelyne de la Observatorul Greenwich și de Charles Messier de la Observatorul din Paris. Maskelyne a fost ultimul care a văzut cometa la 5 februarie 1789.
Apariția din 1939
modificareCometa a fost redescoperită la 28 iulie 1939 de Roger Rigollet din Lagny (Seine-et-Marne, Franța), care a descris-o ca fiind un obiect difuz de magnitudine aparentă 8,0. A doua zi, Alfonso Fresa de la Observatorul Astronomic din Torino și George Van Biesbroeck de la Observatorul Yerkes au confirmat descoperirea. După luna august, cometa a devenit din ce în ce mai slabă, iar ultimele sale fotografii au fost luate la data de 16 ianuarie 1940.
Orbita
modificarePe baza datelor colectate la trecerea cometei în 1789, au fost calculate pentru cometă două orbite similare: una în 1789 de Pierre Mechain, iar o alta în 1922 de către Margaretta Palmer. Margaretta Palmer credea că orbita cea mai potrivită cu observațiile cunoscute ar fi eliptică, având o perioadă de 1066 de ani.
În urma redescoperirii din 1939, orbita cometei a fost calculată din nou de către Jens P. Möller de la Observatorul Astronomic din Copenhaga și Katherine P. Kaster și Thomas Bartlett de la Universitatea Berkeley din California: calculele au indicat că periheliul ar fi fost atins pe 9 august 1939. Pe baza celor două orbite calculate pentru trecerea din 1939, Leland E. Cunningham de la Observatorul de la Harvard a sugerat că obiectul astronomic studiat era cometa care fusese descoperită de Caroline Herschel în 1788.
În final, orbita a fost calculată de Brian G. Marsden în 1974, folosind 75 de posturi din cele două apariții ale cometei și ținând seama de perturbațiile planetare. S-a constatat că orbita cometei are o perioadă de 155 de ani. Trecerea la periheliu a fost la 9 august 1939, iar următoarea trecere este programată pentru 16 martie 2092.
Bibliografie
modificare- en Alfonso Fresa, Osservazioni della Cometa Rigollet (1939h) in Astronomische Nachrichten, vol. 269, 1939, p. 283.
- en George van Biesbroeck, Observations of comets at the Yerkes Observatory in Astronomical Journal, vol. 49, nº 1134, novembre 1941, pp. 109-115.
Note
modificare- ^ a b c d e f g h i j k JPL Small-Body Database, accesat în
- ^ JPL Small-Body Database, accesat în
- ^ en JPL Small-Body Database Browser (ed.). „35P/Herschel-Rigollet”. Accesat în 7 septembrie 2008. Parametru necunoscut
|accesat=ignorat (posibil,|access-date=?) (ajutor); Verificați datele pentru:|access-date=(ajutor)