AVS-36
| AVS-36 | |
Pușca automată AVS-36 fără încărcător | |
| Tip | Pușcă automată |
|---|---|
| Loc de origine |  Uniunea Sovietică
|
| Istoric operațional | |
| În uz | 1936-1945 |
| Istoric producție | |
| Proiectant | Serghei Simonov |
| An proiectare | 1936 |
| Producător | Fabrica de Armament Ijevsk |
| An producție | 1936-1938 |
| Bucăți construite | 33.000 - 34.500 |
| Date generale | |
| Greutate | 4,3 kg |
| Lungime | 1,23 m |
| Lungime țeavă | 612 mm |
| Cartuș | 7,62x54mmR |
| Principiu | împrumut de gaze |
| Cadență de tragere | 800 lov./min. |
| Viteză inițială | 840 m/s |
| Încărcător | 15 cartușe |
Modifică text  |
|
AVS-36 (abreviere de la Avtomaticheskaya Vintovka Simonova 1936 model, în rusă Автоматическая винтовка Симонова образца 1936 года) a fost o pușcă automată folosită de Uniunea Sovietică în Bătălia de la Khalkhin Gol, Războiul de Iarnă și primii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial. A fost printre primele arme cu foc selectiv (putea trage foc cu foc sau foc automat) ale infanteriei introduse oficial în dotarea unei forțe armate. AVS-36 s-a dovedit a fi un model nesatisfăcător, producția fiind sistată în 1938 în favoarea puștii semiautomate SVT-38.
Istorie
modificare
Serghei Simonov a început proiectarea unei puști cu încărcare automată care folosea energia gazelor în anul 1930. Prototipul a fost realizat în anul 1931. Trei ani mai târziu, a fost realizat un lot experimental al unui model îmbunătățit. În 1935, arma a fost inclusă într-o competiție împotriva unui model proiectat de Fedor Tokarev. Proiectul lui Simonov a fost ales drept câștigător, arma fiind introdusă în dotarea Armatei Roșii în anul 1936 cu denumirea oficială AVS-36.[1] Arma a fost observată de public pentru prima dată în 1938, la parada militară de Ziua Revoluției din Octombrie de la Moscova.
AVS-36 era o pușcă care funcționa pe principiul energiei gazelor, pistonul având o cursă scurtă. Arma poate executa foc automat sau semiautomat. Țeava avea o frână de gură relativ mare pentru a diminua reculul. Alimentarea era realizată automat dintr-un încărcător cu 15 cartușe. Pușca putea fi dotată la nevoie și cu o baionetă-pumnal.
Pușca automată s-a dovedit a fi rapid un model problematic. Mecanismul de funcționare era foarte complicat și facilita accesul nisipului și apei în interior.[1][2] AVS-36 necesita și muniție de calitate. Frâna de gură rudimentară era ineficace: arma era practic incontrolabilă în timpul executării focului automat.[1] Producția a fost sistată în 1938 în favoarea modelului semiautomat SVT-38, proiectat de Fedor Tokarev.[1] Producția n-a depășit 35.000 de exemplare. Armata sovietică a folosit arma în timpul Bătăliei de la Khalkhin Gol, în Războiul de Iarnă și la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Câteva exemplare au fost folosite ca puști semiautomate cu lunetă. AVS-36 a fost retrasă complet din dotare în cursul anului 1941. Armata finlandeză și cea germană au folosit exemplare capturate pentru o scurtă perioadă. Trupele finlandeze au capturat aproximativ 300 de exemplare, dar arma nu era foarte populară printre soldați și a fost retrasă rapid din dotare.[3]
Note
modificare- ^ a b c d Dunn, Walter Scott (). The Soviet Economy and the Red Army, 1930-1945 (în engleză). Greenwood Publishing Group. p. 99. ISBN 9780275948931.
- ^ Smith, W. H. (). Book of Rifles (în engleză). Book Sales. p. 419. ISBN 978-9993618140. Parametru necunoscut
|coautori=ignorat (posibil,|author=?) (ajutor) - ^ Jowett, Philip (). Finland at War 1939-45 (în engleză). Osprey Publishing. p. 48. ISBN 9781782001256. Parametru necunoscut
|coautori=ignorat (posibil,|author=?) (ajutor)
