Abținere
| Acest articol (sau secțiunea de mai jos) conține greșeli de ortografie, folosește o exprimare alambicată sau stâlcește limba română. Puteți contribui prin corectarea greșelilor. |
Abținerea este un termen folosit în procedura alegerilor în cazul în care un alegător nu merge să voteze (în ziua alegerilor) sau, în procedura parlamentară, este prezent în timpul votului, dar nu votează.[1] Abținerea este opusă și diferită buletinelor „nule”, prin care un alegător aruncă buletinul de vot pe care îl marchează intenționat nemarcat/neștampilat, în mod greșit sau neaplicând nici un fel de semn electoral oficial.
Buletinul nul (sau alb) al alegătorului votează, deși votul lui poate fi considerat drept irosit (sau stricat ori nevalid), în dependență de legislație, pe când în cazul abținerii alegătorul decide să nu voteze deloc, deci să nu se deplaseze la secția de votare unde este arondat. Ambele forme (abținerea și votul „alb” sau votul nul) pot fi sau nu, în dependență de situație, considerate ca un protest față de procedura de votare (de asemenea cunoscută sub denumirea de „vot alb” sau „vot nul”) și de un anumit sistem politic care este la putere înainte de alegeri.
Abținerile nu țin cont de votarea negativă sau pozitivă. Atunci când votanții se abțin de la procedura de vot din cadrul unor alegeri într-o democrație, aceștia participă efectiv doar la un cvorum (i.e., un cvorum de neprezentare din totalul de electori). Cu toate acestea, voturile de tip „alb” sau nul pot fi luate în considerare în totalul voturilor, în funcție de legislația țării unde se desfășoară alegerile.
Note
modificare- ^ „Frequently Asked Questions about RONR (Question 6)”. The Official Robert's Rules of Order Web Site. The Robert's Rules Association. Arhivat din original la .
