Academia infractorilor români

„Academia infractorilor români” este numele dat unei grupări de hoți care în perioada 2013-2015 ar fi furat bijuterii și ceasuri în valoare totală de aproape 10 milioane de euro, din magazine din Europa.[1]

Liderul rețelei ar fi Adrian Marin Botez, zis „Țâță”, prins la 16 ianuarie 2015 după ce a fost căutat mai mult de șase luni după eliberarea din Arestul Capitalei, deși tocmai primise o condamnare la zece ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru „Puiu” Mironescu.[1][2][3][4][5]

Adrian Marin Botez și alți șapte bărbați care, în 2011, au vrut să-l omoare pe Dumitru „Puiu” Mironescu au fost condamnați definitiv, în 30 iunie 2014, la pedepse cu executare cuprinse între nouă și doisprezece ani de închisoare, în dosarul cunoscut ca „Bariera”.[1][6][7][8]

Gruparea, coordonată de Adrian Botez, era organizată după reguli militare stricte, aceștia având un regulament strict de funcționare.[1]

Gruparea, compusă din peste 100 de executanți, toți recrutați din județul Neamț, acționa precum cele din filmele de acțiune.[9] Persoanele recrutate erau antrenate, coordonate și controlate special pentru a pătrunde în forță în magazine de lux de bijuterii și ceasuri de pe teritoriul Uniunii Europene.[9]

Membrii grupării erau antrenați în imobile închiriate special în acest scop, cu geamuri acoperite cu folii negre.[10] Erau duși în aceste imobile cu saci negri pe cap.[10] Erau amprentați, li se întocmeau dosare personale și li se luau probe ADN.[10] Mai mult, în aceste dosare erau menționate numele membrilor familiei și datele personale ale membrilor familiei, ale prietenilor, ale rudelor și chiar ale prietenelor.[10] De asemenea, erau chestionați despre viciile pe care le aveau.[10] Casele de antrenament au fost închiriate în București, Cluj, Constanța, iar programul de pregătire dura 90 de zile.[10]

Jafurile erau comise atât pe timpul zilei cât și pe timp de noapte, fiind folosite inclusiv cocktail-uri Molotov pentru pătrunderea în magazine.[10] Au fost jefuite în acest fel magazine de pe teritoriul Regatului Unit, Italiei. Franței, Austriei, Belgiei, Germaniei, Țărilor de Jos și Andorrei.[10] Fiecare atac dura 60 de secunde, iar cineva stătea la ușă pentru a cronometra. Fiecare membru al grupării avea un rol bine stabilit.[10] Se acționa după metoda celebrei grupări sârbe „Pantera roz”⁠(d).[10]

  1. ^ a b c d „Academia infractorilor români”. 14 persoane au fost reținute în acest caz, iar trei sunt cercetat sub control judiciar, 24 aprilie 2015, Mihaela Cojocariu, Adevărul, accesat la 11 iunie 2015
  2. ^ Cum l-au scăpat polițiștii pe interlopul „Țâță“, condamnat la 12 ani de pușcărie, 3 iulie 2014, Florin Jbanca, Mihaela Cojocariu, Adevărul, accesat la 11 iunie 2015
  3. ^ Adrian Botez, interlopul eliberat din greșeală din arest, deși fusese condamnat la 12 ani de închisoare, prins în Cluj, 16 ianuarie 2015, Mihaela Cojocariu, Adevărul, accesat la 11 iunie 2015
  4. ^ Anchetă internă la Poliția Capitalei după ce trei polițiști l-au eliberat „din greșeală” pe interlopul Adrian Botez, 3 iulie 2014, Mihaela Cojocariu, Adevărul, accesat la 11 iunie 2015
  5. ^ Șeful Poliției Capitalei, Mihai Pruteanu, eliberat din funcție după ce un condamnat la 12 ani de închisoare a fost eliberat din greșeală, 23 iulie 2014, Mihaela Cojocariu, Adevărul, accesat la 11 iunie 2015
  6. ^ „Țâță“, ultimul pe lista urmăriților din Neamț, 29 iunie 2011, Adevărul, accesat la 11 iunie 2015
  7. ^ Neamț: Lotul „Bariera“ trimis in corpore după gratii (Update), 13 mai 2011, Adevărul, accesat la 11 iunie 2015
  8. ^ Interlopul Tiberiu Cristodorescu despre bătaia încasată de Puiu Mironescu : „Este posibil să fie Țâță” (VIDEO), 15 februarie 2011, Adevărul, accesat la 11 iunie 2015
  9. ^ a b Cine e Adrian „Țâță” Botez, „rectorul” Academiei de Infractori, pentru care DIICOT a cheltuit 300.000 de euro, 24 aprilie 2015, Florin Jbanca, Adevărul, accesat la 11 iunie 2015
  10. ^ a b c d e f g h i j VIDEO „Academia infractorilor”, gruparea de hoți români care dădea o spargere în 60 de secunde, coordonată din închisoare, 23 aprilie 2015, Mihaela Cojocariu, Mihai Stoica, Adevărul, accesat la 11 iunie 2015

Legături externe

modificare