Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi

Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi
Dată	11 martie 2011
Loc de desfășurare	Fukushima Daiichi Nuclear Power Plant[*][[Fukushima Daiichi Nuclear Power Plant (nuclear power plant in Japan)|​]]
Coordonate	37°25′17″N 141°01′57″E ({{PAGENAME}})37.4214; 141.0325
Rezultat	discharge of radioactive water of the Fukushima Daiichi Nuclear Power Plant[*][[discharge of radioactive water of the Fukushima Daiichi Nuclear Power Plant (2023 event in Japan)|​]] radiation effects from the Fukushima nuclear accident[*][[radiation effects from the Fukushima nuclear accident (effects of radiation released from the Fukushima nuclear accident)|​]] Japanese reaction to Fukushima Daiichi nuclear disaster[*][[Japanese reaction to Fukushima Daiichi nuclear disaster (reaction)|​]] international reaction to the Fukushima Daiichi nuclear disaster[*][[international reaction to the Fukushima Daiichi nuclear disaster (international reactions)|​]] electricity crisis after the 2011 Tōhoku earthquake and tsunami[*][[electricity crisis after the 2011 Tōhoku earthquake and tsunami |​]]
Decese	1
Site web	site web oficial

Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi a avut loc la data de 11 martie 2011 la centrala electrică atomică Fukushima din Japonia, care avea 4 reactori nucleari, ca urmare a cutremurului din nord-estul țării de la ora 14:46, urmat de un tsunami de mari proporții. Centrala nucleară Fukushima I a fost nevoită să recurgă la acumulatorii electrici de rezervă, dar aceștia au o capacitate limitată. La 14 martie compania TEPCO (Tokyo Electric Power Company), care administrează centrala, a făcut cunoscut că nici sistemul de răcire al reactorului 2 nu mai funcționează. Fără o răcire normală la un reactor se poate ajunge la supraîncălzirea miezului cu material fisionabil radioactiv al reactorului până la o temperatură de 2000 °C, crescând riscul topirii lui și al unor explozii. La 15 martie autoritățile din Tokyo au anunțat că la reactorul (blocul) 2 Fukushima a avut loc o explozie care a avariat anvelopa acestuia, provocându-se astfel o creștere a radioactivității în zona înconjurătoare. Administrația centralei a vorbit despre "valori dramatice ale radioactivității". Drept urmare populația locală din perimetrul de 30 de km în jurul centralei (care nu era încă evacuată) a fost avizată să rămână în locuințe, pentru a nu se expune direct (este vorba de aparatul respirator) radioactivității crescute. După explozia de la reactorul 2 s-a anunțat un incendiu la reactorul 4 (care la cutremur era în revizie). De la acesta provenea o creștere puternică a radioactivității direct în atmosferă. Se speculează că reactorul respectiv ar avea două găuri de dimensiuni metrice în anvelopă.

Centrala Fukushima I, imagine din satelit din 17 martie 2011 cu cei 4 reactori nucleari afectați

Fukushima I

Locul de amplasare a centralei nucleare pe harta prefecturii Fukushima

Centrala nucleară de la Fukushima-Daiichi a fost construită începând cu 25 iulie 1967, iar primul reactor a fost inaugurat pe 26 martie 1971, urmat de reactorii 2 (18 iulie 1974), 3 (27 martie 1976), 4 (12 octombrie 1978). Alți 2 reactori, nr 5 (18 aprilie 1978) și 6 (24 octombrie 1979) nu au fost avariați în urma accidentului, dar au fost oficial opriți la 17 decembrie 2013, în timp ce cei 4 reactori avariați au fost opriți oficial la 19 mai 2011. Aceștia erau proiectați de General Electric cu ajutorul Toshiba, Hitachi, Ebasco și Kajima, fiind folosiți după tipul BWR–3/4/5. Acești reactori au fost criticați datorită proiectării nesigure, cu riscuri cunoscute încă de la inaugurarea centralei. Construcția altor 2 reactori aflată în faza inițială (cu data de pornire prevăzută între 2016 și 2018) a fost anulată.

Centrala Fukushima în 1975, vedere spațială. Reactorii 1–4 se află la stânga (spre sud, Tokyo) iar reactorii 5–6 (spre nord, Hokkaido) se află la dreapta. La momentul respectiv, reactorii 5 și 6 erau în faza de construcție.

Contaminare

Compania Tepco a făcut cunoscut rezultatele măsurătorilor radiațiilor, care se fac la fiecare 10 minute în diferite puncte din zona reactorului, după cum urmează:

Stația de măsurare	Mobil / Fix	Poziție	Situat față de reactorul 2	Distanță de reactorul 2
Stația 1	fix	periferia regiunii reactorului	nord	2,5 km
Stația 2	fix	periferia regiunii reactorului	nord-nordvest	2,5 km
Stația 3	fix	periferia regiunii reactorului	nordvest	1,6 km
Stația 4	fix	periferia regiunii reactorului	nordvest	1,4 km
Stația 5	fix	periferia regiunii reactorului	vest	1,3 km
Stația 6	fix	periferia regiunii reactorului	vest-sudvest	1,5 km
Stația 7	fix	periferia regiunii reactorului	sudvest	1,2 km
Stația 8	fix	periferia regiunii reactorului	sud	1,4 km
mașină- poziție 1	mobil	clădirea administrativă	nordvest	0,5 km
mașină- poziție 2	mobil	la sala de sport	vest-nordvest	0,9 km
mașină- poziție 3	mobil	aproape de poarta de vest	vest	1,1 km
mașină- poziție 4	mobil	la poarta principală	vest-sudvest	1,0 km

Doza de radiație naturală, la care este expus în general tot Pământul, este între 0,0001–0,0002 milisievert/oră. Doza de radiație maximă admisă (considerată nevătămătoare omului) este cuprinsă între 200 și 300 milisievert/oră. În cazuri izolate s-a constatat că doza de 500 milisievert/oră poate cauza la unii oameni forma acută a bolii de radiație. Doza de 1000 milisievert s-a constat că a cauzat o mortalitate de 10 % în decurs de 30 de zile , iar doza totală de 6000 milisievert este letală (mortală). Datele de mai jos indică valorile măsurate în zona reactorului.

Valorile măsurate de TEPCO

Timp	Doza (în mSv/h)	Locul	Situație
11 martie	0,00004	Stațiile 1–8	la puțin timp după cutremur
12 martie	0,005–1,0	Stațiile 1 și 6	după explozia din reactorul 2
13 martie	1,2	Reactorul 1
14 martie	0,020–0,004	Stația 6	după explozia din reactorul 3
15 martie	8,217–400		după explozia din reactorul 2
15 martie	0,6–11,9	Poarta principală
16 martie	1,5–10	Poarta principală	după incendiul din reactorul 4
17 martie	3,6		După încercarea de răcire cu apă
18 martie	0,279	1 km vest de reactorul 2
23 martie	500	Parterul reactorului 2
25 martie	0,54	Poarta principală	scade d.m, la 0,205

La data de 26 martie Tepco a făcut cunoscut că valorile măsurate la parterul reactorilor 1–4 este de 200 mSv/h, iar apa radioactivă scursă printr-o spărtură de la reactorul 2 are o valoare măsurată de peste 1000 mSv/h.

La 12 aprilie 2011 autoritățile japoneze au mărit clasificarea accidentului nuclear de la Fukushima de la nivelul 5 la nivelul 7, nivelul maxim pe scara accidentelor nucleare. Nivelul 7 a fost și nivelul declarat la accidentul nuclear de la Cernobîl în 1986.

Legături externe

• Materiale media legate de Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi la Wikimedia Commons

• en Accidentul nuclear de la Fukushima a fost un "dezastru creat de om" - raport oficial​, hotnews.ro, 5 iulie 2012
• en Cum se explică dezastrul de la Fukushima, YouTube [1]