Acnee

afecțiune a pielii
Acne vulgaris
Specialitatedermatologie
medicină de familie  Modificați la Wikidata
Simptomepustulă[*][1]  Modificați la Wikidata
Cauzegenetic variation[*][[genetic variation (variation in the genome)|​]]  Modificați la Wikidata
Metodă de diagnosticexaminare clinică[*]  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9706.1
ICD-10L70.0
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM706.0[2][3]  Modificați la Wikidata
OMIM604324
DiseasesDB10765
MedlinePlus000873
eMedicinederm/2
Patient UKAcnee
MeSH IDD000152

Acneea este o afecțiune a epidermei apărută ca urmare a unei hipersecreții a glandelor sebacee și caracterizată prin puncte negre, puncte albe sau coșuri care apar la suprafața pielii. În unele cazuri apar și leziuni mai profunde, denumite chisturi. Acne vulgaris (sau simplu acnee) este o afecțiune a pielii pe termen lung caracterizată prin zone cu puncte negre, puncte albe, pustule, piele grasă și posibilitatea apariției unor semne.[4][5] Aspectul rezultat poate duce la anxietate, stimă de sine scăzută și, în cazuri extreme, depresie sau gânduri de suicid.[6][7] Acneea poate apărea și la alte vârste decât ceea a pubertății, și sub diferite forme:

  • Acneea vulgară (acneea polimorfă juvenilă) - este cunoscută sub numele de acneea vulgaris și afectează în general adolescenții, dar poate persista și după perioadă adolescenței și poate ajunge la forme foarte severe.  Acneea vulgară este cauzată de secreția prea mare de sebum care astupă porii, iar astuparea porilor duce la apariția unor pete sau umflături purulente.
  • Acneea rozacee
  • Acneea medicamentoasă și profesională
  • Acneea conglobată
  • Acneea pustulosă
  • Acneea necrotică
  • Acneea cheloidiană

Cauze și patologie

modificare

Se estimează că genetica este responsabilă pentru 80% dintre cazuri.[5] Rolul dietei ca și cauză nu este clar.[5] Nici curățenia sau lumina soarelui nu par a fi implicate.[5] Însă, fumatul țigărilor crește riscul apariției acneei sau a înrăutățirii acesteia.[8] Acneea afectează cel mai mult pielea ce are un număr ridicat de glande sebacee incluzând fața, partea de sus a pieptului și spatele.[9] În timpul pubertății ambelor sexe, acneea este adeseori pornită de androgeni, precum testosteronul.[10]

Prevenirea și tratamentul

modificare

Există multe opțiuni de tratament pentru a îmbunătăți aspectul acneei, inclusiv schimbări ale stilului de viață, proceduri și medicamente. Consumul mai mic de carbohidrați simpli precum zahărul poate ajuta.[11] Peroxidul de benzoil topic, acidul salicilic și acidul azelaic sunt tratamente utilizate în mod obișnuit.[12] Antibioticele și retinoidele pot fi utilizate local sau pe cale orală pentru a trata acneea. [12] Însă, poate apărea o rezistență la antibiotice..[13] Un număr de pilule contraceptive pot fi folositoare pentru femei.[12] . Isotretinoin administrat pe cale orală este, în general, rezervat doar cazurilor de acnee severă, din cauza potențialelor efecte adverse.[12] Tratamentul agresiv și timpuriu este recomandat de unele persoane pentru a minimiza impactul pe termen lung asupra indivizilor.[7]

Metodele de tratare a acneei acționează în cel puțin patru moduri diferite, incluzând următoarele: reducerea inflamației, manipularea hormonală, distrugerea C. acnes și normalizarea fluxului de celule cutanate și a producției de sebum în pori pentru a preveni blocajele. Tratamentele tipice includ terapii topice, cum ar fi antibioticele, peroxidul de benzoil și retinoizii, și tratamente sistemice, inclusiv antibiotice, hormoni și retinoizi pe cale orală.[14][15] Studiile de laborator au arătat rezultate promițătoare în utilizarea CBD pentru a ameliora durerea și inflamația asociate cu acneea.[16] Tratamente precum terapia cu lumină și terapia cu laser nu sunt terapii de primă linie și, de obicei, joacă doar un rol complementar din cauza costului ridicat și a dovezilor limitate.[17] Terapia cu lumină albastră are beneficii neclare.[18]

Relația dintre dietă și acnee este neclară, deoarece nu există dovezi de înaltă calitate care să afirme în mod definitiv o relație între ele.[19] Dietele cu încărcătură glicemică înaltă au reieșit că au diferite gradații de efecte asupra severității acneei.[11][20][21] Multiple experimente clinice cu dublu orb și studii nealeatoare au găsit că o dietă cu încărcătură glicemică scăzută are efectul de a reduce acneea.[20] Există dovezi observaționale slabe care sugerează o legătură între consumul de lapte/lactate cu o frecvență și severitate mărite ale acneei.[22][19][20][23][24] Laptele conține proteină de zer, hormoni ca IGF-1 bovin și precursori de dihidrotestosteron.[20] Unele studii sugerează că aceste componente sporesc efectele insulinei și IGF-1, prin urmare mărind producția de hormoni androgeni, de sebum și formarea de comedoane.[20] Dovezile disponibile nu susțin vreo legătură între consumul de ciocolată sau sare și severitatea acneei.[19][23] Puține studii au examinat legătura dintre obezitate și acnee.[25] Vitamina B12 poate declanșa erupții cutanate similare acneei (erupții acneiforme), sau înrăutăți aceea existentă când este luată în doze care depășesc doza zilnică recomandată.[26] A mânca mâncăruri grase nu sporește sau înrăutățește acneea.[27][28]

Epidemiologie

modificare

Acneea apare în mod normal în timpul adolescenței, afectând aproximativ 80–90% dintre tinerii din lumea occidentală.[29][30][31] Cazuri mai puține sunt raportate într-unele din zonele rurale.[31][32] În 2010, se estima că acneea afecta 650 milioane de oameni la nivel global, rezultând a 8-a cea mai comună boală de pe mapamond.[33] Oamenii pot fi, de asemenea, afectați înainte și după pubertate.[34] Deși devine mai puțin comună în perioada adultă decât în adolescență, aproximativ jumătate dintre oamenii între 20 și 30 de ani continuă să aibă acnee.[5] Aproximativ 4% continuă să aibă dificultăți după vârsta de 40 de ani.[5]

  1. ^ https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/acne/symptoms-causes/syc-20368047  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  3. ^ Disease Ontology, accesat în  
  4. ^ Adityan B, Kumari R, Thappa DM (mai 2009). „Scoring systems in acne vulgaris”. Indian Journal of Dermatology, Venereology and Leprology. 75 (3): 323–6. doi:10.4103/0378-6323.51258. PMID 19439902. 
  5. ^ a b c d e f Bhate, K; Williams, HC (martie 2013). „Epidemiology of acne vulgaris”. The British journal of dermatology. 168 (3): 474–85. doi:10.1111/bjd.12149. PMID 23210645. 
  6. ^ Barnes LE, Levender MM, Fleischer AB Jr, Feldman SR (aprilie 2012). „Quality of life measures for acne patients”. Dermatologic Clinics. 30 (2): 293–300. doi:10.1016/j.det.2011.11.001. PMID 22284143. 
  7. ^ a b Goodman, G (iulie 2006). „Acne and acne scarring–the case for active and early intervention”. Australian family physician. 35 (7): 503–4. PMID 16820822. 
  8. ^ Knutsen-Larson S, Dawson AL, Dunnick CA, Dellavalle RP (ianuarie 2012). „Acne vulgaris: pathogenesis, treatment, and needs assessment”. Dermatologic Clinics. 30 (1): 99–106. doi:10.1016/j.det.2011.09.001. PMID 22117871. 
  9. ^ Benner N, Sammons D (septembrie 2013). „Overview of the treatment of acne vulgaris”. Osteopathic Family Physician. 5 (5): 185–90. doi:10.1016/j.osfp.2013.03.003. 
  10. ^ James WD (aprilie 2005). „Acne”. New England Journal of Medicine. 352 (14): 1463–72. doi:10.1056/NEJMcp033487. PMID 15814882. 
  11. ^ a b Mahmood SN, Bowe WP (aprilie 2014). „Diet and acne update: carbohydrates emerge as the main culprit”. Journal of Drugs in Dermatology (Review). 13 (4): 428–35. PMID 24719062. 
  12. ^ a b c d Titus S, Hodge J (octombrie 2012). „Diagnosis and treatment of acne”. American family physician. 86 (8): 734–40. PMID 23062156. 
  13. ^ Beylot, C; Auffret, N; Poli, F; Claudel, JP; Leccia, MT; Del Giudice, P; Dreno, B (martie 2014). „Propionibacterium acnes: an update on its role in the pathogenesis of acne”. Journal of the European Academy of Dermatology and Venereology : JEADV. 28 (3): 271–8. doi:10.1111/jdv.12224. PMID 23905540. 
  14. ^ „Acne vulgaris”. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov. Accesat în . 
  15. ^ „Newer Approaches to the Treatment of Acne Vulgaris”. link.springer.com. Accesat în . 
  16. ^ „Acne Dermatological Diseases”. amsterdammarijuanaseeds.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „Topical antimicrobial treatment of acne vulgaris: an evidence-based review”. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov. Accesat în . 
  18. ^ „Benzoyl peroxide: a review of its current use in the treatment of acne vulgaris”. tandfonline.com. Accesat în . 
  19. ^ a b c Davidovici BB, Wolf R (ianuarie 2010). „The role of diet in acne: facts and controversies”. Clinics in Dermatology (Review). 28 (1): 12–6. doi:10.1016/j.clindermatol.2009.03.010. PMID 20082944. 
  20. ^ a b c d e Bronsnick T, Murzaku EC, Rao BK (decembrie 2014). „Diet in dermatology: Part I. Atopic dermatitis, acne, and nonmelanoma skin cancer”. Journal of the American Academy of Dermatology (Review). 71 (6): 1039.e1–1039.e12. doi:10.1016/j.jaad.2014.06.015. PMID 25454036. 
  21. ^ Melnik BC, John SM, Plewig G (noiembrie 2013). „Acne: risk indicator for increased body mass index and insulin resistance”. Acta Dermato-Venereologica (Review). 93 (6): 644–9. doi:10.2340/00015555-1677 . PMID 23975508. 
  22. ^ Bhate K, Williams HC (aprilie 2014). „What's new in acne? An analysis of systematic reviews published in 2011-2012”. Clinical and Experimental Dermatology (Review). 39 (3): 273–7; quiz 277–8. doi:10.1111/ced.12270. PMID 24635060. 
  23. ^ a b Ferdowsian HR, Levin S (martie 2010). „Does diet really affect acne?”. Skin Therapy Letter (Review). 15 (3): 1–2, 5. PMID 20361171. Arhivat din original la . 
  24. ^ Melnik, BC (). „Evidence for Acne-Promoting Effects of Milk and Other Insulinotropic Dairy Products”. Milk and Milk Products in Human Nutrition. Nestle Nutrition Workshop Series. Paediatric Programme. Nestlé Nutrition Institute Workshop Series: Pediatric Program. 67. pp. 131–45. doi:10.1159/000325580. ISBN 978-3-8055-9587-2. PMID 21335995. 
  25. ^ Bhate K, Williams HC (martie 2013). „Epidemiology of acne vulgaris”. The British Journal of Dermatology (Review). 168 (3): 474–85. doi:10.1111/bjd.12149. PMID 23210645. 
  26. ^ Brescoll J, Daveluy S (februarie 2015). „A review of vitamin B12 in dermatology”. American Journal of Clinical Dermatology (Review). 16 (1): 27–33. doi:10.1007/s40257-014-0107-3. PMID 25559140. 
  27. ^ „Acne”. WebMD (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ Leach O, van Boxel GI (). Crash Course General Medicine – E-Book (în engleză). Elsevier Health Sciences. p. 362. ISBN 9780723437895. 
  29. ^ Taylor, Marisa; Gonzalez, Maria; Porter, Rebecca (). „Pathways to inflammation: acne pathophysiology”. European Journal of Dermatology. 21 (3): 323–33. doi:10.1684/ejd.2011.1357. PMID 21609898. 
  30. ^ Dawson AL, Dellavalle RP (mai 2013). „Acne vulgaris”. BMJ. 346 (5): f2634. doi:10.1136/bmj.f2634. PMID 23657180. 
  31. ^ a b Berlin, David J. Goldberg, Alexander L. Acne and Rosacea Epidemiology, Diagnosis and Treatment. London: Manson Pub. p. 8. ISBN 9781840766165. 
  32. ^ Spencer EH, Ferdowsian, Barnard ND (aprilie 2009). „Diet and acne: a review of the evidence”. International Journal of Dermatology. 48 (4): 339–47. doi:10.1111/j.1365-4632.2009.04002.x. PMID 19335417. 
  33. ^ Hay, RJ; Johns, NE; Williams, HC; Bolliger, IW; Dellavalle, RP; Margolis, DJ; Marks, R; Naldi, L; Weinstock, MA; Wulf, SK; Michaud, C; J L Murray, C; Naghavi, M (octombrie 2013). „The Global Burden of Skin Disease in 2010: An Analysis of the Prevalence and Impact of Skin Conditions”. The Journal of investigative dermatology. 134 (6): 1527–34. doi:10.1038/jid.2013.446. PMID 24166134. 
  34. ^ Admani S, Barrio VR (noiembrie 2013). „Evaluation and treatment of acne from infancy to preadolescence”. Dermatologic therapy. 26 (6): 462–6. doi:10.1111/dth.12108. PMID 24552409. 

Legături externe

modificare