Aegaeon (satelit)
| Aegaeon | |
 Aegaeon fotografiat de sonda spațială Cassini de la o distanță de 15238.2 km în 2010 | |
| Descoperire | |
|---|---|
| Descoperit de | Carolyn Porco(d) |
| Dată descoperire | |
Metodă detectare | Cassini Imaging Science Team |
| Denumiri | |
| Denumire MPC | Saturn LIII |
| Pronunție | /a.e.ga.e'on/ |
Denumit după | Αιγαίων Aigaiōn |
| Atribute | Aegaeonian /a.e.ga.e.o.ni'an/ |
| Caracteristicile orbitei | |
| Epocă JD 2454467.00075444 TDB | |
| 167493.665±0.004 km [1] | |
| Excentricitate | 0.00042277±0.00000004 [1] |
Perioadă orbitală | 0.80812 zile [2] |
| Înclinație | 0.0007°±0.6° [1] |
| Sateliți | Saturn |
| Caracteristici fizice | |
| Dimensiuni | 1.4 km × 0.5 km × 0.4 km ± 0.1 km × 0.12 km × 0.16 km[3] |
Raza medie | 0.33±0.06 km[3] |
Densitate medie | 0.54+0.16 −0.13 g/cm3[3] |
| presupusă a fi sincronă | |
| Albedo | < 0.15 |
Aegaeon /a.e.ga.e'on/, sau Saturn LIII (denumirea provizorie S/2008 S 1 ), este un satelit natural al lui Saturn. Se crede că este la fel de neted ca Methone. [4] Orbitează între Janus și Mimas în inelul G al lui Saturn.
Descoperire și Numire
modificareImagini cu Aegaeon au fost făcute de Cassini pe 15 august 2008, iar descoperirea sa a fost anunțată pe 3 martie 2009 de Carolyn Porco(d) de la Cassini Imaging Science Team folosind denumirea provizorie S/2008 S 1. [2]
Aegaeon a fost numit după unul dintre hecatonchiri pe 5 mai 2009. [5]
Orbită
modificare.jpg)
.jpg)
Aegaeon orbitează în segmentul luminos al inelului G al lui Saturn și este probabil o sursă majoră a inelului. [6] Resturile aruncate de pe Aegaeon formează un arc strălucitor lângă marginea interioară, care, la rândul său, se extinde pentru a forma restul inelului. Aegaeon orbitează într-o rezonanță de excentricitate de corotație de 7:6 cu Mimas, care provoacă o oscilație de aproximativ 4 km în semiaxa sa mare și o oscilație corespunzătoare de câteva grade în longitudinea sa medie. Orbitează în jurul lui Saturn la o distanță medie de 167.500 km în 0,80812 zile, cu o înclinație de 0,001° față de ecuatorul lui Saturn, cu o excentricitate de 0,0002. [2]
Caracteristici fizice
modificareAegaeon este cel mai mic satelit cunoscut al lui Saturn în afară de inele și are o formă foarte alungită, măsurând 1.4 km × 0.5 km × 0.4 km. [7] Măsurătorile masei sale, bazate pe interacțiunea cu particulele de praf care alcătuiesc arcul din inelul G în care este încorporat satelitul, sugerează o densitate similară cu cea a gheții. [8] Aegaeon are cel mai scăzut albedo, sub 0,15, dintre orice satelit saturnian mai interior de Titan. [8] Acest lucru s-ar putea datora fie materialului meteoric mai întunecat care formează praful din inelul G, fie datorită faptului că Aegaeon a fost perturbat, aruncând suprafața bogată în gheață și lăsând în urmă miezul interior de rocă. [8]
Explorare
modificareSonda spațială Cassini a efectuat patru zboruri ale lui Aegaeon mai aproape de 20.000 km, deși doar unul s-a efectuat de când a fost descoperit în 2008. Cel mai apropiat dintre aceste zboruri pre-descoperire a avut loc pe 5 septembrie 2005 la o distanță de 8.517 km. [9]Un zbor pe 27 ianuarie 2010 de la distanța 13.306 km i-a permis lui Cassini să obțină imaginile cu cea mai înaltă rezoluție cu Aegaeon până în prezent. [8] Pe 19 decembrie 2015, Cassini nu a putut obține nicio imagine dintr-un zbor apropiat planificat.
Referințe
modificare- ^ a b c Hedman, M.M.; Cooper, N.J.; Murray, C.D.; Beurle, K.; Evans, M.W.; Tiscareno, M.S.; Burns, J.A. (mai 2010). „Aegaeon (Saturn LIII), a G-ring object”. Icarus. 207 (1): 433–447. arXiv:0911.0171
. Bibcode:2010Icar..207..433H. doi:10.1016/j.icarus.2009.10.024.
- ^ a b c „IAU Circular No. 9023”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c Thomas, P. C.; Burns, J. A.; Tiscareno, M. S.; Hedman, M. M.; et al. (). Saturn's Mysterious Arc-Embedded Moons: Recycled Fluff? (PDF). p. 1598. Accesat în . Parametru necunoscut
|book-title=ignorat (ajutor) - ^ Battersby, S. (). „Saturn's egg moon Methone is made of fluff”. www.newscientist.com. New Scientist. Accesat în .
- ^ Jennifer Blue, Saturnian Satellite Named Aegaeon, USGS Astrogeology Hot Topics, 5 May 2009
- ^ Petite Moon Arhivat în , la Wayback Machine., CICLOPS, 29 May 2009
- ^ Thomas, P.C.; Burns, J.A.; Hedman, M.; Helfenstein, P.; Morrison, S.; Tiscareno, M.S.; Veverka, J. (). „The inner small satellites of Saturn: A variety of worlds” (PDF). Icarus. 226 (1): 999–1019. Bibcode:2013Icar..226..999T. doi:10.1016/j.icarus.2013.07.022. Accesat în .
- ^ a b c d Hedman, M.M.; Burns, J.A.; Thomas, P.C.; Tiscareno, M.S.; Evans, M.W. (). Physical Properties of the small moon Aegaeon (Saturn LIII) (PDF). European Planetary Space Conference. Icarus. 6. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Planetary Society Cassini Timeline
