Aegaeon

Aegaeon fotografiat de sonda spațială Cassini de la o distanță de 15238.2 km în 2010
Descoperire
Descoperit deCarolyn Porco⁠(d)
Dată descoperire  (2009-03-03)
Metodă detectare
Cassini Imaging Science Team
Denumiri
Denumire MPCSaturn LIII
Pronunție/a.e.ga.e'on/
Denumit după
Αιγαίων Aigaiōn
AtributeAegaeonian /a.e.ga.e.o.ni'an/
Caracteristicile orbitei
Epocă JD 2454467.00075444 TDB
167493.665±0.004 km [1]
Excentricitate0.00042277±0.00000004 [1]
Perioadă orbitală
0.80812 zile [2]
Înclinație0.0007°±0.6° [1]
SatelițiSaturn
Caracteristici fizice
Dimensiuni1.4 km × 0.5 km × 0.4 km
± 0.1 km × 0.12 km × 0.16 km[3]
Raza medie
0.33±0.06 km[3]
Densitate medie
0.54+0.16
−0.13
 g/cm3
[3]
presupusă a fi sincronă
Albedo< 0.15

Aegaeon /a.e.ga.e'on/, sau Saturn LIII (denumirea provizorie S/2008 S 1 ), este un satelit natural al lui Saturn. Se crede că este la fel de neted ca Methone. [4] Orbitează între Janus și Mimas în inelul G al lui Saturn.

Descoperire și Numire

modificare

Imagini cu Aegaeon au fost făcute de Cassini pe 15 august 2008, iar descoperirea sa a fost anunțată pe 3 martie 2009 de Carolyn Porco⁠(d) de la Cassini Imaging Science Team folosind denumirea provizorie S/2008 S 1. [2]

Aegaeon a fost numit după unul dintre hecatonchiri pe 5 mai 2009. [5]

Imagini Cassini din 2008 cu arcul strălucitor din Inelul G cu Aegaeon încorporat în el. Aceste imagini au fost făcute pe parcursul a zece minute.

Aegaeon orbitează în segmentul luminos al inelului G al lui Saturn și este probabil o sursă majoră a inelului. [6] Resturile aruncate de pe Aegaeon formează un arc strălucitor lângă marginea interioară, care, la rândul său, se extinde pentru a forma restul inelului. Aegaeon orbitează într-o rezonanță de excentricitate de corotație de 7:6 cu Mimas, care provoacă o oscilație de aproximativ 4 km în semiaxa sa mare și o oscilație corespunzătoare de câteva grade în longitudinea sa medie. Orbitează în jurul lui Saturn la o distanță medie de 167.500 km în 0,80812 zile, cu o înclinație de 0,001° față de ecuatorul lui Saturn, cu o excentricitate de 0,0002. [2]

Caracteristici fizice

modificare

Aegaeon este cel mai mic satelit cunoscut al lui Saturn în afară de inele și are o formă foarte alungită, măsurând 1.4 km × 0.5 km × 0.4 km. [7] Măsurătorile masei sale, bazate pe interacțiunea cu particulele de praf care alcătuiesc arcul din inelul G în care este încorporat satelitul, sugerează o densitate similară cu cea a gheții. [8] Aegaeon are cel mai scăzut albedo, sub 0,15, dintre orice satelit saturnian mai interior de Titan. [8] Acest lucru s-ar putea datora fie materialului meteoric mai întunecat care formează praful din inelul G, fie datorită faptului că Aegaeon a fost perturbat, aruncând suprafața bogată în gheață și lăsând în urmă miezul interior de rocă. [8]

Explorare

modificare

Sonda spațială Cassini a efectuat patru zboruri ale lui Aegaeon mai aproape de 20.000 km, deși doar unul s-a efectuat de când a fost descoperit în 2008. Cel mai apropiat dintre aceste zboruri pre-descoperire a avut loc pe 5 septembrie 2005 la o distanță de 8.517 km. [9]Un zbor pe 27 ianuarie 2010 de la distanța 13.306 km i-a permis lui Cassini să obțină imaginile cu cea mai înaltă rezoluție cu Aegaeon până în prezent. [8] Pe 19 decembrie 2015, Cassini nu a putut obține nicio imagine dintr-un zbor apropiat planificat.

Referințe

modificare
  1. ^ a b c Hedman, M.M.; Cooper, N.J.; Murray, C.D.; Beurle, K.; Evans, M.W.; Tiscareno, M.S.; Burns, J.A. (mai 2010). „Aegaeon (Saturn LIII), a G-ring object”. Icarus. 207 (1): 433–447. arXiv:0911.0171 . Bibcode:2010Icar..207..433H. doi:10.1016/j.icarus.2009.10.024. 
  2. ^ a b c „IAU Circular No. 9023”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b c Thomas, P. C.; Burns, J. A.; Tiscareno, M. S.; Hedman, M. M.; et al. (). Saturn's Mysterious Arc-Embedded Moons: Recycled Fluff? (PDF). p. 1598. Accesat în .  Parametru necunoscut |book-title= ignorat (ajutor)
  4. ^ Battersby, S. (). „Saturn's egg moon Methone is made of fluff”. www.newscientist.com. New Scientist. Accesat în . 
  5. ^ Jennifer Blue, Saturnian Satellite Named Aegaeon, USGS Astrogeology Hot Topics, 5 May 2009
  6. ^ Petite Moon Arhivat în , la Wayback Machine., CICLOPS, 29 May 2009
  7. ^ Thomas, P.C.; Burns, J.A.; Hedman, M.; Helfenstein, P.; Morrison, S.; Tiscareno, M.S.; Veverka, J. (). „The inner small satellites of Saturn: A variety of worlds” (PDF). Icarus. 226 (1): 999–1019. Bibcode:2013Icar..226..999T. doi:10.1016/j.icarus.2013.07.022. Accesat în . 
  8. ^ a b c d Hedman, M.M.; Burns, J.A.; Thomas, P.C.; Tiscareno, M.S.; Evans, M.W. (). Physical Properties of the small moon Aegaeon (Saturn LIII) (PDF). European Planetary Space Conference. Icarus. 6. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  9. ^ Planetary Society Cassini Timeline