Aeroporto (stație de metrou din Lisabona)
Aeroporto | |||||||||||
Informații generale | |||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Adresă | Aeroportul Humberto Delgado, Lisabona | ||||||||||
Coordonate | 38°46′08.6″N 9°07′42.4″V / 38.769056°N 9.128444°V | ||||||||||
Linii | Linia roșie | ||||||||||
Legături | |||||||||||
Structură | Subterană | ||||||||||
Peroane | 2 peroane laterale | ||||||||||
Linii | 2 | ||||||||||
Istoric | |||||||||||
Arhitect | Leopoldo de Almeida Rosa | ||||||||||
Deschisă | 17 iulie 2012 | ||||||||||
Alte informații | |||||||||||
Accesibilă | |||||||||||
Cod | AP | ||||||||||
Proprietar | Companie de stat | ||||||||||
Administrator | Metropolitano de Lisboa, EPE | ||||||||||
Zona de tarifare | L | ||||||||||
Servicii | |||||||||||
| |||||||||||
Modifică date / text |
Aeroporto este stația terminus nordică a Liniei roșii a metroului din Lisabona. Este una din cele mai noi stații ale rețelei și a fost construită pentru a deservi Aeroportul Humberto Delgado. Stația este situată chiar la ieșirea din terminalul „Sosiri” (T1), permițând accesul facil în și dinspre aeroport.[1]
Istoric modificare
Stația fost inaugurată pe 17 iulie 2012[2][3], în același timp cu Moscavide și Encarnação, odată cu prelungirea cu 3,3 km[3] a Liniei roșii până la aeroportul Humberto Delgado. Proiectul original îi aparține arhitectului Leopoldo de Almeida Rosa, iar lucrările plastice artistului António Antunes.[1][4]
Precum toate noile stații ale metroului din Lisabona, „Aeroporto” este echipată cu scări rulante și ascensoare până la peroane pentru a putea deservi și persoanele cu dizabilități locomotorii.[1]
În doar doi ani de la construcția sa, până în iulie 2014, prin stația „Aeroporto” au tranzitat peste 5 milioane de călători.[5]
Decorațiuni modificare
Stația este decorată cu desene în culori alb și negru, realizate pe plăci din marmură și încastrate în pereții din piatră de lioz de către caricaturistul António Antunes.[4] Caricaturile reprezintă cunoscuți artiști, scriitori, medici, arhitecți, politicieni, sportivi și alte personalități portugheze precum Alexandre O'Neill, Amadeo de Souza-Cardoso, Amália Rodrigues, António Egas Moniz, António Lobo Antunes, Aquilino Ribeiro, Eça de Queirós, Eusébio, Fernando Pessoa, Ferreira de Castro, José Saramago sau Mário Soares.
Legături modificare
Autobuze orășenești modificare
Carris modificare
- 208 Cais do Sodré ⇄ Estação Oriente (Interface) (dimineața)
- 705 Estação Oriente (Interface) ⇄ Estação Roma-Areeiro
- 722 Praça de Londres ⇄ Portela - Rua dos Escritores
- 744 Marquês de Pombal ⇄ Moscavide (Quinta das Laranjeiras)
- 783 Amoreiras (Centro Comercial) ⇄ Portela - Rua Mouzinho de Albuquerque[6]
Aerobus modificare
- Linha 1 Aeroporto ⇄ Cais do Sodré
- Linha 2 Aeroporto ⇄ Sete Rios[7]
Autobuze preorășenești modificare
Rodoviária de Lisboa modificare
- 312 Lisabona (Campo Grande) circulă via Charneca
- 313 Lisabona (Campo Grande) circulă via Sacavém
- 319 Lisabona (Areeiro) ⇄ Alverca (Zona industrială)
- 320 Lisabona (Areeiro) ⇄ Alverca (Gară) via Forte da Casa
- 321 Lisabona (Areeiro) ⇄ Via Rara
- 329 Lisabona (Campo Grande) ⇄ Quinta da Piedade[8]
Note modificare
- ^ a b c „Aeroporto”. metrolisboa.pt (în portugheză). Metroul din Lisabona. Accesat în .
- ^ „2012”. metrolisboa.pt (în portugheză). Metroul din Lisabona. Accesat în .
- ^ a b Lurdes Neto (). „Metro já liga Aeroporto de Lisboa ao centro da cidade”. jornaldaconstrucao.pt (în portugheză). Jornal da Construção. Accesat în .
- ^ a b „Arte / Aeroporto”. metrolisboa.pt (în portugheză). Metroul din Lisabona. Accesat în .
- ^ „Cinco milhões passaram pela estação de metro do aeroporto em dois anos”. tvi24.iol.pt (în portugheză). tvi24. . Accesat în .
- ^ „Lines and Schedules”. carris.pt (în engleză). Carris. Accesat în .
- ^ „Aerobus | Airport Bus Transport - Home”. aerobus.pt (în engleză). Aerobus. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rodoviária de Lisboa”. rodoviariadelisboa.pt (în portugheză). Rodoviária de Lisboa. Accesat în .
Legături externe modificare
Materiale media legate de stația Aeroporto la Wikimedia Commons