Ağdam
| Ağdam | |
| — Oraș-fantomă — | |
 | |
  Ağdam Ağdam (Azerbaidjan) | |
| Coordonate: 39°59′35″N 46°55′50″E / 39.99306°N 46.93056°E | |
|---|---|
| Țară |  Azerbaidjan |
| raion | Ağdam |
| Atestare | secolul al XVIII-lea  |
| Guvernare | |
| - Primar | Vagif Hasanov[*] (Partidul Noul Azerbaidjan[*]) |
| Altitudine | 369 m.d.m. |
| Populație (2008) | |
| - Total | 0 locuitori |
| - Densitate | 0 loc./km² |
| Fus orar | UTC+4 |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
Modifică date / text  | |
Ağdam este un oraș-fantomă din sud-vestul Azerbaidjanului și capitala raionului Ağdam. În iulie 1993, după lupte intense, Ağdam a fost capturat de forțele Republicii Nagorno-Karabah în timpul ofensivei de vară din 1993. Pe măsură ce orașul a decăzut, întreaga lui populație a fost nevoită să se mute în est. Majoritatea au fost uciși de soldați armeni. Imediat după sfârșitul luptelor, forțele armene au decis să distrugă o mare parte din Ağdam, pentru a preveni recapturarea lui de către Azerbaidjan.[1] Mai multe avarii s-au produs în deceniile următoare, când orașul părăsit a fost devalizat pentru materiale de construcție. În prezent, Ağdam este un oraș-fantomă.[2] Moscheea din Ağdam este, de asemenea, în condiții proaste.[3]
Etimologie
modificareNumele orașului este de origine azeră și înseamnă „casă albă” (ağ = „alb”; dam = „casă”, „mansardă”).[4]
O altă posibilitate ar fi ca numele să fie derivat din glosarul turcic antic, însemnând „cetate mică”. În trecutul îndepărtat, triburile vorbitoare de limbi turcice construiau mici cetăți pentru a se proteja.[4]
Istorie
modificare
Ağdam a fost întemeiat în secolul al XVIII-lea și a obținut statutul de oraș în 1828.[5] Situat la 26 de kilometri de Hankandi, înainte de războiul din Nagorno-Karabah, o gară și câteva fabrici de unt și de vin funcționau în oraș.[6][7]
Războiul din Nagorno-Karabah
modificare
Ağdam a fost locul desfășurării unor lupte crâncene în timpul Războiului din Nagorno-Karabah. Conform jurnalistului Robert Parsons, Ağdam a fost folosit de Azerbaidjan ca bază de atac împotriva armenilor din Nagorno-Karabah. Totuși, Grupul din Minsk a menționat că capturarea Ağdamului nu poate fi justificată ca tactică de autoapărare, fiindcă orașul nu reprezenta o amenințare militară serioasă pentru regiunea Nagorno-Karabah.[8] În perioada ocupării Ağdamului, forțele armene au luat ostatici, au produs incendii și au evacuat forțat civilii.[9] Populația supraviețuitoare a migrat spre est.[10]
Orașul încă este folosit ca zonă tampon de către Forțele Armate ale Armeniei, ceea ce înseamnă că Ağdamul rămâne nelocuit și în decădere și că nu se poate face turism în zonă.[11][12]
Perioada de după război
modificareOrașul a avut o populație de aproape 40 000 de oameni,[13] dar astăzi este un oraș-fantomă.[14] Toate casele au fost distruse.[15][16]
Una din puținele clădiri care au rămas intacte din punct de vedere structural este Moscheea din Ağdam, care este folosită ca grajd de către armeni, ducând la critici de la comunitățile turcă și azeră, care i-au comunicat Papei Benedict al XVI-lea nemulțumirea față de situația din prezent a moscheii.[17]
Sport
modificareÎn ciuda invaziei, orașul este reprezentat de o echipă de fotbal profesionist, FK Qarabağ, care joacă în Liga I a Azerbaidjanului.[18]
Stadionul İmarət, care a fost singurul stadion din Ağdam, a fost, de asemenea, bombardat de forțele militare armene în timpul Războiului din Nagorno-Karabah.[19][20][21]
Prersonalități marcante
modificare- Allahverdi Bağırov, Erou Național al Azerbaidjanului
- Asif Məhərrəmov, Erou Național al Azerbaidjanului
Vezi și
modificareReferințe
modificare- ^ Nicolas Holding, "Armenia with Nagorno Karabagh - Bradt Travel Guide", 2003, pag. 200.
- ^ Города-призраки. Агдам – жертва мести, памятник глупости. ru
- ^ Отчет о велосипедном походе по Армении и Нагорному Карабаху 2007
- ^ a b „Agdam city”. Ministry of Culture and Tourism of Azerbaijan. Accesat în .
- ^ „Значение слова "Агдам" в Большой Советской Энциклопедии”. Enciclopedia Sovietică. Accesat în . ru
- ^ „Агдам (Азербайджан)”. Landmarkers.ru. Arhivat din original la . Accesat în . ru
- ^ Girchenko, Yuriy. „Юрий Гирченко. В Союзе все спокойно..”. Accesat în . ru
- ^ Parsons, Robert (). „Tug-of-war for Nagorno-Karabakh”. BBC News. Accesat în .
- ^ Human Rights Watch. Azerbaijan: Seven years of conflict in Nagorno-Karabakh. p.19
- ^ Paul, Amanda. „Agdam -- an Azerbaijani ghost town”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Hannigan, Chris. „Ghost Towns: Ağdam, Azerbaijan”. Accesat în .
- ^ Chauffor, Célia. „Report: Agdam, ghost city”. Caucaz Europenewz. Accesat în .
- ^ Azerbaijani cities
- ^ „20 Abandoned Cities from Around the World”. Daily Cognition. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Esslemont, Tom (). „Karabakh guns still at the ready”. BBC News. Accesat în .
- ^ Armenians occupied Agdam cities listed among the ghosts
- ^ „Turks complain to Pope on vandalism in Karabakh church by Armenians”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Adil Nadirov: «Bizi az qala döyüb öldürəcəkdilər" Arhivat în , la Wayback Machine. az
- ^ Vaxt olmayan yer az
- ^ Ermənilərin xarabaya çevirdiyi Ağdamın «İmarət» stadionu az
- ^ “Caqa” ikinci dəfə lotereyada uddu Arhivat în , la Wayback Machine. az
Legături externe
modificare- Fleeing from Aghdam – Poem al unui refugiat
- World Gazetteer: Azerbaijan[nefuncțională] – World-Gazetteer.com
- "Abandoned War-Torn City of Agdam, Azerbaijan"
Acest articol despre o zonă sau o localitate din Azerbaidjan este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa !