Agent alchilant

Un agent alchilant este un tip de medicament chimioterapic utilizat în tratamentul cancerului. Acesta adiționează resturi alchilice (C_nH_2n+1), prin reacții de alchilare, la molecula de ADN.^[1] Ca urmare a acestor reacții se obține un ADN nefuncțional, ceea ce duce la blocarea proceselor de sinteză a ADN, ARN și a proteinelor și induce implicit la apoptoza celulelor canceroase.^[1]

Mecanism de acțiune

Agenții alchilanți pot să fie activi ca atare, prezentând o toxicitate directă asupra celulelor canceroase prin atacarea directă a moleculei de ADN. Totuși, o parte dintre agenți necesită o activare prealabilă, fiind promedicamente (de exemplu, ciclofosfamida).

Exemplu de acțiune a unui agent alchilant: alchilarea unei baze azotate din structura ADN-ului

Clasificare

Există mai multe clase de agenți alchilanți antineoplazici:^[1]

Azot-iperite sau muștaruri de azot^[2]
- Ciclofosfamidă
- Clormetină (mustină) - primul agent alchilant introdus
- Uramustină
- Melfalan
- Clorambucil
- Ifosfamidă
- Bendamustină
Derivați de nitrozouree
Sulfonați de alchil
- Busulfan
- Treosulfan
Derivați de etilenamină și metilenamină
- Altretamină
- Tiotepa
Triazene
Complecși coordinativi ai platinei^[2]

O parte dintre aceștia sunt considerați a fi agenți alchilanți „clasici”, deoarece au existat pe piață de mai mult timp. Exemple includ melfalan și clorambucil.^[3] Se consideră că nu sunt agenți clasici: procarbazina,^[4] dacarbazina,^[5] și temozolomida.^[6] Totuși, această clasificare este disputată.

Note

^ ^a ^b ^c „LiverTox: Alkylating Agents”. US National Library of Medicine. Accesat în 18 aprilie 2020.
^ ^a ^b Takimoto CH, Calvo E. "Principles of Oncologic Pharmacotherapy" Arhivat în 15 mai 2009, la Wayback Machine. in Pazdur R, Wagman LD, Camphausen KA, Hoskins WJ (Eds) Cancer Management: A Multidisciplinary Approach Arhivat în 4 octombrie 2013, la Wayback Machine.. 11 ed. 2008.
^ McClean S, Costelloe C, Denny WA, Searcey M, Wakelin LP (iunie 1999). „Sequence selectivity, cross-linking efficiency and cytotoxicity of DNA-targeted 4-anilinoquinoline aniline mustards”. Anticancer Drug Des. 14 (3): 187–204. PMID 10500495.
^ Armand JP, Ribrag V, Harrousseau JL, Abrey L (iunie 2007). „Reappraisal of the use of procarbazine in the treatment of lymphomas and brain tumors”. Ther Clin Risk Manag. 3 (2): 213–24. doi:10.2147/tcrm.2007.3.2.213. PMC 1936303  . PMID 18360630.
^ Bailey, Christopher J.; Corner, Jessica (2001). Cancer nursing: care in context. Oxford: Blackwell Science. pp. 214. ISBN 0-632-03998-1.
^ Kutner, Jean S; Gonzales, Ralph (2006). Current Practice Guidelines in Primary Care: 2007 (Current Practice Guidelines in Primary Care) . McGraw-Hill Professional. pp. 118. ISBN 0-07-147781-0.

Vezi și

[LT-1] „LiverTox: Alkylating Agents”. US National Library of Medicine. Accesat în 18 aprilie 2020.

[takimoto-2] Takimoto CH, Calvo E. "Principles of Oncologic Pharmacotherapy" Arhivat în 15 mai 2009, la Wayback Machine. in Pazdur R, Wagman LD, Camphausen KA, Hoskins WJ (Eds) Cancer Management: A Multidisciplinary Approach Arhivat în 4 octombrie 2013, la Wayback Machine.. 11 ed. 2008.

[pmid10500495-3] McClean S, Costelloe C, Denny WA, Searcey M, Wakelin LP (iunie 1999). „Sequence selectivity, cross-linking efficiency and cytotoxicity of DNA-targeted 4-anilinoquinoline aniline mustards”. Anticancer Drug Des. 14 (3): 187–204. PMID 10500495.

[pmid18360630-4] Armand JP, Ribrag V, Harrousseau JL, Abrey L (iunie 2007). „Reappraisal of the use of procarbazine in the treatment of lymphomas and brain tumors”. Ther Clin Risk Manag. 3 (2): 213–24. doi:10.2147/tcrm.2007.3.2.213. PMC 1936303  . PMID 18360630.

[isbn0-632-03998-1-5] Bailey, Christopher J.; Corner, Jessica (2001). Cancer nursing: care in context. Oxford: Blackwell Science. pp. 214. ISBN 0-632-03998-1.

[isbn0-07-147781-0-6] Kutner, Jean S; Gonzales, Ralph (2006). Current Practice Guidelines in Primary Care: 2007 (Current Practice Guidelines in Primary Care) . McGraw-Hill Professional. pp. 118. ISBN 0-07-147781-0.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]