Ahringsbachtal
| Ahringsbachtal | |
  | |
| Poziția | Starkenburg Germania |
|---|---|
| Coordonate | 49°56′11″N 7°12′08″E / 49.93632°N 7.202146°E |
| Suprafață | 2.043 ha  |
| Înființare | |
| Cod Natura 2000 | DE6009301 |
Modifică date / text  | |
Ahringsbachtal este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Germania întinsă pe o suprafață de 2.042 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Ahringsbachtal este situat la coordonatele 49°56′24″N 7°12′15″E / 49.94°N 7.2042°E.
Înființare
modificareSitul Ahringsbachtal a fost declarat sit de importanță comunitară în februarie 2006 pentru a proteja 1 specie de plante și 5 specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în octombrie 2005[1].[2][3]
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 12 habitate naturale: Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Grohotișuri silicioase medio-europene, la altitudine înaltă, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de stejar sau de stejar și carpen sub-atlantice și medio-europene de Carpinion betuli, Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
Note
modificare- ^ a b Landesnaturschutzgesetz §25 (2) Rheinland-Pfalz und zugehörige Landesverordnung zu Anlagen 1 und 2 vom 22.06.2010.
- ^ a b „Natura 2000 Standard Data Form for Ahringsbachtal”. Accesat în .
- ^ a b „Ahringsbachtal”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .