Albania (revistă)
| Albania | |
 | |
| Redactor | Faik Konitza(d) |
|---|---|
| Categorie | istorie, politică, arheologie, economie, literatură, religie, artă |
| Frecvență | lunară |
| Publicată de | Faik Konitza |
| Primul număr | 25 martie 1897 |
| Țară | Albania |
| Limbă | albaneză, traduceri în franceză |
Modifică date / text  | |
Albania a fost o revistă în limba albaneză publicată de Faik Konitza(d), una dintre cele mai importante personalități ale culturii albaneze din primele decenii ale secolului al XX-lea. Albania a fost publicată în perioada 1896-1910 și este considerată pe scară largă drept cel mai important periodic albanez de la începutul secolului al XX-lea și unul dintre cele mai importante periodice albaneze care au existat până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.[1]
Istoric
modificareDupă ce s-a mutat la Bruxelles (Belgia), Faik Konitza(d) (care avea atunci vârsta de 22 de ani) a fondat revista Albania în anii 1896-1897. Ea a fost publicată mai întâi în albaneză, iar ulterior au fost difuzate și traduceri în limba franceză.[1] La scurt timp după publicare Albania a devenit cel mai important periodic în limba albaneză. Primul număr al revistei a fost publicat la Bruxelles în 25 martie 1897.[2] În perioada 1902-1910 a apărut la Londra (Regatul Unit), unde se mutase fondatorul Faik Konitza. Albania a fost una dintre cele mai cunoscute publicații albaneze în Europa și a contribuit la popularizarea culturii și aspirațiilor politice albaneze în spațiul european occidental, stabilind în același timp standardele pentru proza literară în dialectul tosk al limbii albaneze.[1]
Revista a fost distribuită în toate țările europene și în provinciile Imperiului Otoman situate în nordul Africii și în Anatolia. Printre cei mai cunoscuți distribuitori ai revistei Albaniei s-a numărat Shahin Kolonja(d), viitor editor al revistei Drita, prima revistă scrisă în limba albaneză.[3]
Cuprins
modificareAlbania avea un conținut vast ce acoperea o gamă largă de subiecte precum istorie, politică, arheologie, economie, lingvistică, religie și artă, ceea ce a făcut ca publicația să fie considerată o minienciclopedie a culturii albaneze a acelei epoci. Mulți scriitori albanezi notabili precum Gjergj Fishta, Andon Zako Çajupi, Kostandin Kristoforidhi și Thimi Mitko(d) au publicat unele fragmente ale scrierilor lor mai întâi în paginile revistei Albania.[1]
Note
modificare- ^ a b c d Elsie, Robert (). „The National Role of the Albanian Literary Journals”. În Cornis-Pope, Marcel; Neubauer, John. History of the Literary Cultures of East-Central Europe: Junctures and Disjunctures in the 19th and 20th Centuries, Volume III: The Making and Remaking of Literary Institutions. Amsterdam: John Benjamins Publishing Company. pp. 92–94. ISBN 9027234531.
- ^ Balkanmedia. Balkanmedia. 6. Balkanmedia Association. . p. 62.
- ^ Elisabeth, Özdalga (). Late Ottoman society: the intellectual legacy. SOAS/RoutledgeCurzon studies on the Middle East. 3. Routledge. p. 300. ISBN 0-415-34164-7.