Alcek

Alcek (de asemenea, Altsek, Altzek sau Alzec, în limba bulgară: Altsikurs) (secolul al VII-lea) a fost conducătorul unei hoarde de bulgari, stabilită în unele localități din Italia centrală, precum Gallo Matese, Sepino, Boiano și Isernia.

Monument ridicat în cinstea conducătorului bulgar Alcek în Celle di Bulgheria.

În anul 631, a izbucnit un război între un conducător al avarilor și conducătorul bulgar Alcek. Înfrânt în cele din urmă, Alcek s-a refugiat în Bavaria, unde a cerut regelui francilor, Dagobert I, o bucată de pământ în care să se stabilească. Regele a acceptat într-o primă fază acordarea de pământ noilor veniți, însă în timpul unei nopți armata francă i-a măcelărit pe bulgari. Dintre cei 9.000 de bulgari, doar 700 au supraviețuit măcelului și au căutat refugiu în Italia, unde regele Grimoald I al longobarzilor le-a acordat permisiunea de a se stabili în regiunea Ravennei. Până la urmă, ei au fost trimiși în sud, în Ducatul de Benevento, unde lui Alcek i s-a acordat dreptul de a-și conduce așezările sub titlul italian de gastald.

Morminte având caracteristicile unor nomazi ai stepei, databile în a doua jumătate a secolului al VIII-lea atestă prezența bulgarilor în regiunile Molise și Campania. În vremea cronicarului Paul Diaconul, acesta menționează că descendenții acestor bulgari vorbeau și în limba lor, alături de limba latină.

Bibliografie

• John B. Dillon, "Bulgars", în Medieval Italy: An Encyclopedia (ed. Christopher Kleinhenz), Londra, Routledge, 2004.
• Vincenzo D'Amico, I Bulgari trasmigrati in Italia nei secoli VI e VII dell’era volgare e loro speciale diffusione nel Sannio, Campobasso, 1933.

Legături externe

• italiană {{{1}}} I Bulgari stanziati nelle terre d'Italia nell'Alto Medio Evo de Vincenzo D'Amico