Wikipedia

Aleksander Ścibor-Rylski

Aleksander Ścibor-Rylski
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Grudziądz, Voievodatul Cuiavia și Pomerania, Polonia Modificați la Wikidata
Decedat (55 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Varșovia, Polonia[5] Modificați la Wikidata
Înmormântatcmentarz komunalny Północny w Warszawie[*][[cmentarz komunalny Północny w Warszawie (cemetery in Warsaw, Poland)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Polonia Modificați la Wikidata
Ocupațieregizor de film
scenarist
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba poloneză[6] Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea din Varșovia
Limbilimba poloneză  Modificați la Wikidata
Note
PremiiMedalia Aniversării de 10 Ani a Poloniei Populare[*]​
Krzyż Komandorski Orderu Odrodzenia Polski[*][[Krzyż Komandorski Orderu Odrodzenia Polski (grade of an order)|​]]
Ordinul Polonia Restituta în grad de ofițer[*]​
Ordinul Polonia Restituta în grad de cavaler[*]​  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Aleksander Ścibor-Rylski din clanul Ostoja (n. , Grudziądz, Voievodatul Cuiavia și Pomerania, Polonia – d. , Varșovia, Polonia) a fost un prozator, dramaturg, scenarist și regizor de film polonez.[7] A scris, printre altele, scenariile filmelor Cenușa (1965), Omul de marmură (1977) și Omul de fier (1981) și al serialului de televiziune Păpușa (1977) și este creatorul personajului Mateusz Birkut.

Mormântul lui Aleksander și Jadwiga Ścibor-Rylski în Cimitirul Comunal Wólka Węglowa din Varșovia

Biografie modificare

S-a născut la 16 martie 1928 în orașul Grudziądz (aflat în prezent în voievodatul Cuiavia și Pomerania al Poloniei),[7][8][9] ca fiu al lui Jerzy și Irena Ścibor-Rylski. În timpul ocupației naziste, a fost membru al organizațiilor paramilitare de rezistență Szare Szeregi și Armia Krajowa.[7] A luat parte la Revolta din Varșovia în calitate de ofițer de legătură al comandantului grupului „Żniwiarz”.[10] A fost grav rănit în timpul luptelor.[7] Ulterior a părăsit orașul împreună cu populația civilă.

După încheierea războiului, a debutat ca poet și prozator în 1946.[7] În perioada 1946–1951 a urmat studii de limba și literatura polonă la Universitatea din Varșovia, pe care însă nu le-a finalizat.[7] Între anii 1948 și 1954 a fost membru al comitetului de redacție al săptămânalului Żołarza Polski („Soldatul Polonez”), unde a îndeplinit, printre altele, funcția de șef al departamentului cultural.[7] În 1950 a publicat romanul realist socialist Węgiel (Cărbunii), care a fost distins cu Premiul de Stat al Republicii Populare Polone și l-a impus ca unul dintre cei mai talentați scriitori proletcultiști.[7] În anii 1955–1957 a membru al comitetului de redacție al revistei Nowa Kultura.[7]

În 1951 a început să lucreze în cinematografie în calitate de scenarist și regizor.[7] Primul său film, Cień, a fost lansat în 1956.[11] A scris scenarii pentru aproape 30 de filme de cinema și televiziune. Majoritatea scenariilor timpurii ale lui Ścibor-Rylski au avut ca subiect Al Doilea Război Mondial și Rezistența Poloneză.[11] A devenit celebru pentru scenariile filmelor Cenușa (1965), Omul de marmură (1977) și Omul de fier (1981) ale lui Andrzej Wajda. Aleksander Ścibor-Rylski a debutat ca regizor în 1963 cu filmul Ich dzień powszedni și a regizat șase filme în timpul carierei sale cinematografice. A fost director literar al studioului de film „Rytm” (1955-1965) și director artistic al studioului de film „Pryzmat” (1972-1978).[7]

A murit la Varșovia pe 3 aprilie 1983, la vârsta de 55 de ani, și a fost înmormântat în Cimitirul Comunal Wólka Węglowa din Varșovia (E V 2-2-3).[7][8][9]

Opera modificare

Cărți modificare

  • Orczewski i jego brygada, Varșovia, 1949
  • Górnicze gołębie pokoju, Varșovia, 1950
  • „Pancerz” Józefa Szulca, Książka i Wiedza, Varșovia, 1950 (Biblioteka przodowników pracy, vol. 60)
  • Staszek Kaługa staje do współzawodnictwa, Varșovia, 1950
  • Węgiel, Książka i Wiedza, Varșovia, 1950 (Cărbunii)[12]
  • Dwanaście felietonów, Varșovia, 1951
  • Wieczór u Hanysa Dębiczka, Varșovia, 1953
  • Iwan, Varșovia, 1954
  • Sprawa Szymka Bielasa, Varșovia, 1954
  • Cień i inne opowiadania, Iskry, Varșovia, 1955
  • Styczén, Varșovia, 1956
  • Bliski nieznajomy, Varșovia, 1968
  • Rodeo, Varșovia, 1968
  • Złote koło, seria Ewa wzywa 07..., 1971
  • Ich dzień powszedni. Opowiadania filmowe, Iskry, Varșovia, 1972
  • S.O.S. (1974, semnat cu numele soției sale Jadwiga Wojtyłło)
  • Pierścionek z końskiego włosia, Fundacja Kultura '90, Varșovia, 1991. ISBN: 83-900058-8-3 (îngrijit de Tadeusz Drewnowski)

Surse:[13][14]

Filmografie modificare

Scenarist modificare

  • Cień (1956)
  • Pigułki dla Aurelii (1958)
  • Ostatni strzał (1959)
  • Rok pierwszy (1960)
  • Dotknięcie nocy (1961)
  • Czarne skrzydła (1962)
  • Dom bez okien (1962)
  • Późne popołudnie (1964)
  • Ich dzień powszedni (1964)
  • Jutro Meksyk (1965)
  • Cenușa (1965)
  • Morderca zostawia ślad (1967)
  • Urletul lupilor (1968)
  • Sąsiedzi (1969)
  • Południk zero (1970)
  • Seksolatki (1971)
  • Trąd (1971)
  • Złote Koło (1971)
  • Agentul nr. 1 (1972)
  • Gniazdo (1974)
  • S.O.S. (serial TV, 1974, semnat cu numele soției sale Jadwiga Wojtyłło)
  • Omul de marmură (1976)
  • Dagny (1976)
  • Lalka (serial TV, 1977)
  • Omul de fier (1981)

Regizor modificare

  • Ich dzień powszedni (1963)
  • Późne popołudnie (1965)
  • Jutro Meksyk (1966)
  • Morderca zostawia ślad (1967)
  • Urletul lupilor (1968)
  • Sąsiedzi (1969)

Ecranizare modificare

În 1992 cineastul Andrzej Wajda a realizat filmul Pierścionek z orłem w koronie pe baza cărții Pierścionek z końskiego włosia, scrisă de Ścibor-Rylski în prima jumătate a anilor 1960, respinsă la publicare de cenzură și publicată abia în 1991, la aproape opt ani de la moartea autorului.

Premii și decorații modificare

Decorații modificare

Premii modificare

  • Premiul de stat, cl. a III-a pentru romanul realist socialist Węgiel (1951)[7][17]
  • Premiul III al ministrului culturii și artei pentru nuvela „Wieczór u Hanyska Dębiczka” (1954)[7]
  • Premiul Uniunii Scriitorilor Polonezi pentru nuvela „Wieczór u Hanyska Dębiczka” (1954)[7]
  • Premiul Asociației Jurnaliștilor Polonezi pentru nuvela „Wieczór u Hanyska Dębiczka” (1954)[7]
  • Premiul II la Concursul de spectacole TV de la Varșovia pentru scenariul filmului Złote koło (1970)[9]
  • Premiul Radioului Polonez cl. a II-a pentru piesa radiofonică Torba (1974)[7]
  • Premiul președintelui Comitetului de Radio și Televiziune pentru serialul TV Lalka (1979)[7][9]

Note modificare

  1. ^ a b c d „Aleksander Ścibor-Rylski”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d Aleksander Ścibor-Rylski, Filmportal.de, accesat în  
  3. ^ a b c d Aleksander Ścibor-Rylski, Autoritatea BnF 
  4. ^ a b c d Aleksander Ścibor-Rylski, Internetowy Polski Słownik Biograficzny 
  5. ^ „Aleksander Ścibor-Rylski”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u pl Aleksander Ścibor-Rylski în baza de date filmpolski.pl
  8. ^ a b c d e pl Aleksander Ścibor-Rylski în baza de date filmweb.pl
  9. ^ a b c d „Aleksander Ścibor-Rylski”, Encyklopedia teatru polskiego, accesat în  
  10. ^ Powstańcze Biogramy – Aleksander Ścibor-Rylski (în engleză) 
  11. ^ a b „СЦИБОР-РЫЛЬСКИЙ, Александр”, în S. Iu. Iutkevici (red.), Кинословарь, vol. 2, Sovetskaia ențiklopedia, Moscova, 1970, p. 620.
  12. ^ Aleksander Ścibor-Rylski (), Węgiel (în poloneză), Książka i Wiedza 
  13. ^ „Aleksander Ścibor-Rylski”. lubimyczytac.pl. Accesat în . 
  14. ^ „Autor: Ścibor-Rylski Aleksander (pseud. Wojtyłło Jadwiga)”. biblionetka.pl. Accesat în . 
  15. ^ A fost decorat la 11 iulie 1955 „pentru merite în domeniul culturii și artei” M.P. z 1955 r. nr 91, poz. 1144
  16. ^ 15 ianuarie 1955 M.P. z 1955 r. nr 101, poz. 1400, p. 1632
  17. ^ Bohdan Urbankowski, Czerwona msza czyli uśmiech Stalina, vol. 2, Varșovia, 1998, p. 315.

Legături externe modificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aleksander_Ścibor-Rylski&oldid=15628570