Aleksandr Oparin
Date personale
Născut[1][2][4][5] Modificați la Wikidata
Uglici, Gubernia Iaroslavl, Imperiul Rus[6] Modificați la Wikidata
Decedat (86 de ani)[7][8][9][10] Modificați la Wikidata
Moscova, RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
ÎnmormântatNovodeviciie kladbișce v Sankt-Peterburghe[*][[Novodeviciie kladbișce v Sankt-Peterburghe (historic cemetery in Saint Petersburg, Russia)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Ocupațiebiolog
biochimist
chimist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[11][12] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniubiochimie[3]
biologie
chimie[3]  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea de Stat din Moscova
Institut biohimii im. A. N. Baha RAN[*][[Institut biohimii im. A. N. Baha RAN (research institute in Moscow, Russia)|​]]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea de Stat din Moscova  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia Germană de Științe de la Berlin[*]
Academia Leopoldină
Academia Rusă de Științe
Academia de Științe a URSS[*]  Modificați la Wikidata
DoctoranziBokuceava, Mihail Leonovici[*][[Bokuceava, Mihail Leonovici (Georgian biochemist)|​]]
Vartapetean, Boris Bagratovici[*][[Vartapetean, Boris Bagratovici |​]]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Lenin
Erou al Muncii Socialiste
Ordinul Războiului Patriotic clasa a II-a[*]
Kalinga Prize[*][[Kalinga Prize (UNESCO science award)|​]] ()
Ferrocarril Transandino del Ecuador[*][[Ferrocarril Transandino del Ecuador (railway line in Ecuador)|​]]
Medalia „Pentru Merit în Muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941–1945”[*]
Medalia Lomonosov[*] ()
Premiul Lenin
Ordinul Steagul Roșu al Muncii
medal «V oznamenovanie 100-letia so dnea rojdenia Vladimira Ilicea Lenina»[*][[medal «V oznamenovanie 100-letia so dnea rojdenia Vladimira Ilicea Lenina» (commemorative medal of the Soviet Union)|​]]
Medial „Comemorarea aniversării a 800 de ani de la fondare a Moscovei”[*]
Ordinul Războiul pentru Apărarea Patriei[*]  Modificați la Wikidata

Aleksandr Ivanovici Oparin (în rusă Алекса́ндр Ива́нович Опа́рин[13]) [ 2 martie (SV 18 februarie) 1894, Uglici, Rusia - 21 aprilie 1980, Moscova] a fost un biochimist sovietic cunoscut prin studiile sale privind originea vieții și teoria expusă în cartea sa Originea vieții.

A studiat, de asemenea, biochimia metabolismului la plante și reacțiile enzimatice în celulele vegetale, fiind fondatorul biochimiei industriale în Uniunea Sovietică.[14]

Aleksandr Oparin a fondat în 1935, împreună cu academicianul Aleksei Bach, Institutul de Biochimie al Academiei de Științe a URSS. A devenit membru corespondent al Academiei de Științe a URSS în 1939 și membru titular în 1946.

În perioada 1940 - 1950 a fost unul din susținătorii teoriilor pseudo-științifice ale lui Trofim Lîsenko și ale Olgăi Lepeșinskaia.[15]

În 1970 a fost ales președinte al „Societății Internaționale de Studiu a Originii Vieții”.

În cursul vieții Oparin a primit titlul de „Erou al Muncii Socialiste” (1969), Premiul Lenin (1974) și Medalia de aur „Lomonosov” (1979) pentru „realizări deosebite în biochimie”. A fost de cinci ori laureat al Ordinului Lenin.

Note modificare

  1. ^ Alexandre OPARINE, NooSFere, accesat în  
  2. ^ А. Опарин, Internet Speculative Fiction Database 
  3. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ Aleksandr Ivanovič Oparin, Gran Enciclopèdia Catalana 
  5. ^ Aleksandr Ivanovič Oparin, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]] 
  6. ^ Опарин Александр Иванович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  7. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ Alexander Oparin, SNAC, accesat în  
  9. ^ Alexander Ivanovich Oparin, Find a Grave, accesat în  
  10. ^ А. Опарин, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  11. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  12. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  13. ^ Britannica Encyclopedia - Aleksandr Oparin
  14. ^ Great Soviet Encyclopedia, ediția a 3-a, articolul „Опарин”, disponibil aici[nefuncțională]
  15. ^ Vadim J. Birstein. The Perversion Of Knowledge: The True Story of Soviet Science. Westview Press (2004) ISBN 0-8133-4280-5