Alexandru Coconul (n.  – d. , Constantinopol, Imperiul Otoman) a fost domn în Țara Românească (14 august 1623 – 3 noiembrie 1627) și în Principatul Moldovei (înainte de jumătatea lunii iunie 1629 – 29 aprilie 1630). Deoarece era foarte tânăr la începutul domniei sale, a fost poreclit „Coconul”.

Alexandru Coconul

Domn al Moldovei,
Domn al Țării Românești
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (20 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Otoman[1] Modificați la Wikidata
PărințiRadu Mihnea Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăDinastia Drăculeștilor
Domn al Țării Românești Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorRadu Mihnea
SuccesorAlexandru Iliaș
Domnitor al Moldovei Modificați la Wikidata
Domnieiunie 1629 – aprilie 1630
PredecesorMiron Barnovschi-Movilă
SuccesorMoise Movilă

Biografie

modificare

În timpul domniei sale din Țara Românească, țara a fost de fapt condusă după indicațiile tatălui său Radu Mihnea, care era în acel moment pe tronul Moldovei. Se poate spune că cele două țări române au fost conduse în acest timp de un singur domnitor, Radu Mihnea, el domnind în Moldova (1623–1626), iar fiul său în Muntenia (1623–1627).

A fost căsătorit cu Ruxandra Beglitzi (1610–1684), o fată a lui Scărlet Saigiu.

Alexandru Coconul, fiul lui Radu Mihnea, din Țara Românească, a ajuns la Istanbul, fiind mazilit, după care „a cheltuit atâtea pungi cu galbeni, încât, doi ani mai târziu, reuși să fie numit iarăși domn”, de data aceasta al Moldovei.

N.A. Bogdan, în cunoscuta sa lucrare Istoria orasului Iași, referindu-se la domnitorul Alexandru Coconul, consemnează că, „dând turcilor peșcheșuri, în sumă de peste 100.000 de galbeni venețieni, reușește să fie trimis ca domn în Moldova” [2].

Este numit domn în Moldova de către turci, după mazilirea și plecarea la Ustia a lui Miron Barnovschi-Movilă.

În câteva luni de zile, Poarta s-a convins de ineficiența domniei lui Alexandru Coconul: „înțelegîndu și împărăția că nu este de domnia țării de margine ca aceasta”, el a fost mazilit [3].

  1. ^ a b http://genealogy.euweb.cz/balkan/basarab.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ http://www.lumeam.ro/nr7_2005/romania_reala.html[nefuncțională]
  3. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

modificare
  • (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
  • Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
  • (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
  • Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
  • Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
  • Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]


Predecesor:
Radu Mihnea
 
Domn al Țării Românești

16231627
Succesor:
Alexandru Iliaș
Predecesor:
Miron Barnovschi-Movilă
 
Domn al Moldovei

16291630
Succesor:
Moise Movilă