Alexandru Lăzărescu

avocat, deputat, poet, publicist, dramaturg și critic de artă român
Alexandru Lăzărescu

Alexandru Lăzărescu
în uniformă de procuror la Curtea de Casație
Date personale
Născut1828 sau 1830
București, Țara Românească Modificați la Wikidata
Decedat1876
București, România Modificați la Wikidata
Căsătorit cuElena Lăzărescu (n. Constantinescu)
CopiiAmedeu Lăzărescu
Naționalitate România
Ocupațieavocat, poet, publicist, dramaturg, critic de artă
Activitate
Alte numeLaerțiu
Membru în
consiliul
Deputat (din 1867)

Alexandru Lăzărescu (cunoscut și sub pseudonimul Laertiu sau Laerțiu) (n. 1828 sau 1830 – d. 1876) a fost un avocat, deputat, poet, publicist[1], dramaturg și critic de artă [2] român.

A fost căsătorit cu Elena Lăzărescu (născută Constantinescu), cu care a avut un fiu, Amedeu Lăzărescu.

La alegerile generale din 19/31 decembrie 1867, Alexandru Lăzărescu-Laerțiu a fost ales deputat în colegiul al 2-lea Vlașca.

De pe urma sa, în biblioteci s-au păstrat următoarele lucrări:[3]

  • George sau Un amor românesc. Vodevil în trei acte, compus de A. Lăzărescu. București (Tip. lui Iosef Copainig), 1851. (18 x 11,5). 69 p. (I 77002), cu alfabet de tranziție.
  • Massimu pictorele. Melodramă în cinci acte și patru tablouri, de A. Lăzărescu. Bucuresci (Impr. Mitropolitului Nifon), 1858. (21,5 x 13,5). 135 p. (II 53495), cu alfabet de tranziție.
  • Ore de repaosŭ. Poesii, de A. Lăzărescu. Bucuresci (Impr. Santei Mitropolii), 1852. (19,5 x 13). 2 f., III p., p. 9-127[-131]. (I 101914), cu alfabet de tranziție.
  • Alfredo. Ore de repaosŭ. Poesii, de A. Lăzărescu. A duoa serie. București, Librariu-Editoriu G. Ioannide (Impr. lui Ferdinand Om), 1854. (22, 14,5). 197 p. (II 53561), cu alfabet de tranziție.
  • Sanuto. Dramă în cinci acte, de A. Lăzărescu. Bucuresci (Tip. lui C. A. Rossetti și Vinterhalder), 1851. (21 x 14,5). 150 p. (II 379546), cu alfabet de tranziție.
  • Stroie Corbeanul, de Alexandru Lăzărescul (Laerțiu). [Partea] II. Opera posthumă precedată de viața și operele autorului, de Teodor I. Focșăneanul. Bucuresci (Tip. C. Petrescu-Conduratu), 1885. (24 x 16). XLVIII, 150 p. 2 lei (II 385065) După cum se arată în Prefață, partea I a romanului a fost publicată "în foițele unuia din ḑiurnalele ce apărea în capitalĕ", în 1867.
  1. ^ Petre Oprea: Cronicari și critici de artă plastică în presa bucureșteană din secolul al XIX-lea, Editura Litera, București, 1980, pag. 37
  2. ^ Iacovache Constantinescu (1827-1916) - Miracolul picturii religioase
  3. ^ Bibliografia românească modernă