Alexandru al Iudeei
| Alexandru al Iudeei | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 80 î.Hr.[1]  Ierusalim, Dinastia Hasmoneilor |
| Decedat | 49 î.Hr. (31 de ani)[1] Antiohia, Siria, Republica Romană |
| Cauza decesului | decapitare |
| Părinți | Aristobul al II-lea Salome bat Absalom[*][2] |
| Frați și surori | Antigon al II-lea Mattathias Alexandra[*] |
| Căsătorit cu | Alexandra the Maccabee[*][3] |
| Copii | Aristobulus III of Judea[*] Mariamna I[4] |
| Ocupație | aristocrat |
| Apartenență nobiliară | |
Modifică date / text  | |
Alexandru (în greacă veche Ἀλέξανδρος, d. 48 sau 47 î.Hr.), sau Alexandru Macabeul, a fost fiul cel mai mare al regelui Aristobul al II-lea al Iudeei.[5] A căsătorit cu verișoara lui, Alexandra Macabeea, fiica unchiului său, Hircan al II-lea.[6] Bunicul lor a fost Alexandru Ianai, cel de-al doilea fiul al lui Ioan Hircan.[7] Mariamna I, fiica lui Alexandru și al Alexandrei, a fost cea de-a doua soție a lui Irod cel Mare și regina hasmonee a Regatului Iudeei.
Alexandru a fost luat prizonier, împreună cu tatăl său și cu fratele său, Antigon, de către generalul roman Pompei cu prilejul capturării Ierusalimului în anul 63 î.Hr., dar a scăpat de răpitori și nu a mai fost transportat la Roma.[8] În anul 57 el a apărut în Iudeea, a ridicat o armată de 10.000 de infanteriști și 1.500 de cavaleriști și a fortificat cetatea Alexandrium și alte posturi militare. Unchiul lui Alexandru, Hircan (cu care tatăl lui Alexandru, Aristobul, se înfruntase în trecut) a cerut ajutor de la Gabinius, care a adus o mare armată împotriva lui Alexandru și l-a trimis imediat pe Marc Antoniu cu o parte din trupe. Într-o bătălie purtată lângă Ierusalim, trupele lui Alexandru au fost zdrobite în luptă, iar el s-a refugiat în cetatea Alexandrium. Prin mijlocirea mamei sale, i s-a permis să plece, cu condiția să predea toate cetățile aflate încă în stăpânirea lui. În anul următor, în timpul expediției lui Gabinius în Egipt, Alexandru i-a incitat pe evrei la revoltă și a adunat o nouă armată. El i-a masacrat pe toți romanii pe care i-a întâlnit în drum și a asediat restul oștilor romane, care s-au refugiat pe Muntele Garizim. După ce a respins condițiile de pace oferite de Gabinius, el a fost învins în apropierea Muntelui Tabor, având pierderi de 10.000 de oameni. Spiritul adepților săi nu a fost complet zdrobit, cu toate acestea, pentru că în anul 53, după moartea lui Marcus Licinius Crassus, el a strâns din nou o armată, dar a fost obligat să încheie o înțelegere cu Cassius în anul 52. În anul 49, când a izbucnit războiul civil, Iulius Cezar l-a eliberat pe tatăl lui Alexandru, Aristobul al II-lea, și l-a trimis în Iudeea pentru a-i promova interesele acolo. Aristobul a fost otrăvit pe drum, iar Alexandru, care se pregătea să-i vină în ajutor, a fost capturat la comanda lui Pompei și a fost decapitat în Antiohia.[9][10]
Note
modificare- ^ a b EIeBE / Aleksandr II, sîn Aristobula II[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Genealogics
- ^ EIeBE / Aleksandra, doci Girkana II[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ EIeBE / Mariamna[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Alexander II of Judea at the Jewish Encyclopedia
- ^ Giovanni Boccaccio’s Famous Women translated by Virginia Brown 2001, page 175; Harvard University Press; ISBN: 0-674-01130-9
- ^ Singer, Isidore; Alder, Cyrus; (eds.) et al. (1901–1906) The Jewish Encyclopedia. Funk and Wagnalls, New York. LCCN:16014703
- ^ Mason, Charles Peter (). „Alexander”. În William Smith. Dictionary of Greek and Roman Biography and Mythology. 1. Boston: Little, Brown and Company. p. 114. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Iosephus, Antichități iudaice xiv. 5—7
- ^ Iosephus, The Wars of the Jews i. 8, 9
Legături externe
modificare
Acest articol include text dintr-o publicație aflată acum în domeniul public: Smith, William, ed. (). „Alexander”. Dictionary of Greek and Roman Biography and Mythology. p. 114.- Acest articol încorporează text dintr-o publicație aflată acum în domeniul public: Singer, Isidore; et al., ed. (). „article name needed”. Jewish Encyclopedia. New York: Funk & Wagnalls Company.
