Alexandru al Poloniei

Mare Duce al Lituaniei
Alexandru al Poloniei
Alexander of Poland.PNG
Pictură de Marcello Bacciarelli
Date personale
Născut5 august 1461
Cracovia, Polonia
Cracovia, Regatul Poloniei Modificați la Wikidata
Decedat19 august 1506 (45 de ani)
Vilnius, Lituania
Wilno, Marele Ducat al Lituaniei Modificați la Wikidata
Înmormântat Vilniaus šv. Stanislovo ir šv. Vladislovo arkikatedra bazilika[*][[Vilniaus šv. Stanislovo ir šv. Vladislovo arkikatedra bazilika (cathedral)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiCazimir IV Iagello
Elisabeta Habsburg a Ungariei
Frați și surori Anna Jagiellon[*][[Anna Jagiellon (Polish princess, Duchess of Pomerania)|​]]
Barbara Jagiellon[*][[Barbara Jagiellon (Duchess consort of Saxony and Margravine consort of Meissen (1478-1534))|​]]
Sophia Jagiellon, Margravine of Brandenburg-Ansbach[*][[Sophia Jagiellon, Margravine of Brandenburg-Ansbach (Polish princess (1464-1512))|​]]
Jadwiga Jagiellonka[*]
Elisabeta Jagiellonka[*]
Ladislau al II-lea al Boemiei și Ungariei
Sfântul Cazimir
Ioan Albert al Poloniei
Sigismund I al Poloniei
Elizabeth Jagellon[*][[Elizabeth Jagellon (Peerage person ID=246418)|​]]
Elisabeth Jagiellon[*][[Elisabeth Jagiellon ((1465-1466))|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Helena of Moscow[*][[Helena of Moscow (Grand Duchess of Lithuania and Queen of Poland (1476-1513))|​]] (din ) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Grand Duchy of Lithuania 1792.svg Marele Ducat al Lituaniei Modificați la Wikidata
Ocupațiesuveran[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titlurimare duce al Lituaniei[*]
Familie nobiliarăDinastia Jagiellonilor
Mare Duce al Lituaniei
Domnie30 iulie 1492 – 19 august 1506
Încoronare30 iulie 1492 în Catedrala Vilnius
PredecesorCazimir IV Iagello
SuccesorSigismund I cel Bătrân
Rege al Poloniei
Domnie12 decembrie 1501 – 19 august 1506
Încoronare12 decembrie 1501 în Catedrala Wawel
PredecesorIoan I Albert
SuccesorSigismund I cel Bătrân
Semnătură
Autograph-AleksanderJagiellonczyk.png

Alexandru I - în poloneză: Aleksander Jagiellończyk; în lituaniană: Aleksandras Jogailaitis - (5 august 1461 - 19 august 1506), a fost Mare Duce al Lituaniei și Rege al Poloniei. A fost al patrulea fiu a lui Cazimir al IV-lea. A fost ales Mare Duce a Lituaniei la moartea tatălui său (1492), și Rege al Poloniei la moartea fratelui său Ioan I Albert (1501).

Blazonul lui Alexandru I Iagello

Alexandru a fost fiul lui Cazimir al IV-lea al Poloniei și a Elisabetei de Habsburg a Ungariei, fiica regelui Albert al Ungariei. Lupta fondurilor, l-au făcut subordonatul Senatului polonez și a nobilimii (Szlachta), care l-au privat de controlul monetăriei (pe atunci era una dintre sursele cele mai profitabile de venituri pentru regii polonezi), îi redusese prerogativele și fusese redus, în general, la poziția de subordonare.

Din lipsă de fonduri, Alexandru a fost în impasibilitatea de a rezista Marelui Maestru al Cavalerilor Teutoni sau de a-l opri pe Marele Duce al Moscovei, Ivan al III-lea, din ruinarea Marelui Ducat al Lituaniei. Ce putea face Marele Duce a Lituanieri era să întărească Smolensk și alte cetăți și să-și pună soția, Elena, fiica țarului, să medieze un armistițiu între tatăl ei și Alexandru, după bătălia dezastroasă de la Vedrosha (1500). În termenii armistițiului, Lituania a trebuit să predea aproximativ o treime din teritoriu său statului rus.

În timpul domniei sale, Polonia a suferit multe umilințe în mâinile principalului subiect: Moldova. Numai moartea lui Ștefan cel Mare, marele domnitor al Moldovei, a permis Poloniei să-și mențină teritoriile lângă Dunăre, în timp ce Papa Iulius al II-lea, care emisese 29 de bule în favoarea Poloniei și i-a acordat ajutor financiar lui Alexandru, i-a permis să limiteze oarecum aroganța Ordinului Teutonic.

Alexandru nu s-a simțit niciodată ca acasă în Polonia, și acorda favorurile sale prietenilor din Lituania, dintre care cel mai notabil a fost bogatul magnat lituanian Michael Glinski, care a justificat încrederea stăpânului său în marea sa vitorie asupra tătarilor la Kleck (5 august 1506), veștile fiind aduse lui Alexandru când acesta se afla pe patul de moarte în Vilnius. Există unele dovezi că acesta ar fi avut un fiu, ceea ce a dus la o ramură supraviețuitoare a Iagellilor, cu toate că acest lucru nu e concludent.

Este important de reținut că Alexandru a fost ultimul conducător al Dinastiei Gediminids care au menținut limba lituaniana ca ancestral al familiei. De la moartea sa, limba poloneză a devenit exclusivă pentru familie.

În 1931, în timpul renovării Catedralei Vilnius, a fost descoperit sarcofagul uitat al lui Alexandru, și de atunci este expus în catedrală.

ReferințeModificare

  • Jerzy Jan Lerski, Piotr Wróbel, Richard J. Kozicki (1996). Historical dictionary of Poland, 966–1945. Greenwood Publishing Group. ISBN 978-0-313-26007-0.
  • Wawel Castle. History of the Royal Residence.