Alfons Mucha
Date personale
Nume la naștereAlfons Maria Mucha Modificați la Wikidata
Născut[4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Eibenschütz⁠(d), Imperiul Austriac[8][9][10][11] Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Praga, Protectoratul Boemiei și Moraviei[12][11][8][9] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatSlavín[*][1]
cimitirul Vyšehrad[*][13] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (pneumonie[1]) Modificați la Wikidata
PărințiAmálie Muchová[*][[Amálie Muchová (4 Aug 1822 - 1880)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMarie Chytilová[*][[Marie Chytilová (3 Oct 1882 - 1959)|​]] (din )[14][1] Modificați la Wikidata
CopiiJiří Mucha[*][[Jiří Mucha (scriitor ceh)|​]]
Jaroslava Muchová[*][[Jaroslava Muchová (Czechoslovak painter)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Austriac
 Austro-Ungaria
 Prima Republică Cehoslovacă
 A doua Republică Cehoslovacă
 Germania Nazistă
 Cehoslovacia Modificați la Wikidata
Ocupațieafișist[*]
litograf[*]
fotograf
grafician[*]
pictor
designer de timbre[*]
designer
ilustrator[*]
grafician[*]
profesor
designer de bijuterii[*]
cadru didactic universitar[*]
designer interior[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiViena[15][1]
München[15][1]
Paris ()[15][1]
Praga () Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba cehă[16][17] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiAcademia de Arte Frumoase din München[1], Academia Julian[1], Académie Colarossi[*][[Académie Colarossi (former art school in Paris, France)|​]][1]  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăArt Nouveau, simbolism[2]  Modificați la Wikidata
Opere importanteSlovanská epopej[*][[Slovanská epopej (Cycle of paintings by Alphonse Mucha)|​]]  Modificați la Wikidata
Influențat deHans Makart[*][[Hans Makart (pictor austriac)|​]][3], William Morris[3], Dante Gabriel Rossetti[3]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Franz Joseph
Čestné občanství města Letohrad[*][[Čestné občanství města Letohrad |​]]
Legiunea de Onoare în grad de Ofițer[*]  Modificați la Wikidata
Site oficialhttp://www.muchafoundation.org/  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online

Alfons Maria Mucha[18][19] (cehă: [ˈalfons ˈmuxa] ( ); n. 24 iulie 1860 – d. 14 iulie 1939), cunoscut în limbile engleză și franceză ca Alphonse Mucha, a fost un pictor și artist decorator ceh în stil Art Nouveau,[20] bine cunoscut pentru stilul său unic. El a realizat mai multe picturi, ilustrații, afișe publicitare, cărți poștale, desene și modele.

Primii ani modificare

Alphonse Maria Mucha s-a născut în orașul Ivancice din Moravia (în prezent, o regiune a Republicii Cehe). În 1871 a devenit cântăreț în corul Catedralei Sf. Petru din Brno, unde își efectua educația școlară secundară. Acolo a avut prima revelație în fața frumuseței artei baroce. Pe parcursul celor patru ani de studii acolo, el a închegat o prietenie strânsă cu Leoš Janáček, care va deveni cel mai mare compozitor ceh al generației sale.[21] Deși talentul muzical i-ar fi permis să-și continue studiile la școlile înalte din capitala moravă Brno, desenul a fost principalul său hobby încă din copilărie. El a realizat picturi decorative în Moravia, în principal decoruri de teatru. În 1879 s-a mutat la Viena pentru a lucra la o mare companie vieneză ce realiza decoruri de teatru, timp în care și-a continuat educația artistică la nivel informal. Atunci când un incendiu a distrus afacerea angajatorului său în 1881, el s-a întors în Moravia și a lucrat în mod independent ca pictor de portrete și de obiecte decorative. Contele Karl Khuen din Mikulov l-a angajat pe Mucha pentru a decora Castelul Hrušovany Emmahof cu picturi murale și a fost atât de impresionat încât a fost de acord să sponsorizeze instruirea formală a lui Mucha la Academia de Arte Frumoase din München.

 
Fiica artistului, Jaroslava, 1920

Mucha s-a mutat la Paris în 1887, unde și-a continuat studiile la Academia Julian și la Académie Colarossi. În afară de studii, el a lucrat la realizarea de ilustrații pentru reviste și afișe publicitare. În preajma Crăciunului anului 1894, Mucha a intrat întâmplător într-o imprimerie unde a aflat că s-a ivit necesitatea bruscă și neașteptată de realizare a unui nou afiș publicitar pentru o piesă cu Sarah Bernhardt, cea mai cunoscută actriță din Paris, la Théâtre de la Renaissance de pe Bulevardul Saint-Martin. Mucha s-a oferit voluntar pentru a produce un afiș litografiat în termen de două săptămâni, iar la 1 ianuarie 1895 afișul publicitar pentru piesa Gismonda de Victorien Sardou a fost postat în oraș, unde a atras multă atenție.[22]

 
F. Champenois Imprimeur-Éditeur, litografie, 1897

Bernhardt a fost atât de mulțumită de succesul acestui prim poster că a încheiat un contract pe șase ani cu Mucha.

Mucha a produs un număr mare de picturi, postere, afișe publicitare și ilustrații de carte, precum și modele pentru bijuterii, covoare, tapet și decoruri de teatru în ceea ce a fost numit inițial stilul Mucha, dar a devenit cunoscut sub numele de Art Nouveau (expresie franceză pentru „artă nouă”). Lucrările artistice ale lui Mucha prezintă frecvent femei tinere și frumoase, cu costumații vaporoase într-un vag stil Neoclasic, înconjurate de multe ori de flori luxuriante care uneori formează halouri în spatele capului lor. În contrast cu contemporane poster de decizie a folosit culori pastelate.[23]

Stilul lui Mucha a dobândit o celebritate internațională cu prilejul Expoziției Universale de la Paris din 1900, despre care Mucha a spus: „cred că [Expoziția Universală] a avut unele contribuții spre a aduce valorile estetice în arte și meșteșuguri”.[24] El a decorat pavilionul Bosniei și Herțegovina și a colaborat la decorarea pavilionului austriac. Stilul său Art Nouveau a fost de multe ori imitat. Mucha a încercat să se distanțeze de acest stil de-a lungul vieții sale; el a insistat întotdeauna că, mai mult decât menținerea unei forme stilistice la modă, picturile sale au fost în întregime un produs al său și al artei cehe.[22] El a declarat că arta există doar pentru a comunica un mesaj spiritual și nimic mai mult; de aici provine frustrarea lui față de faima pe care și-a câștigat-o prin arta sa comercială, deoarece el voia să se concentreze pe mai multe proiecte artistice.

Căsătorie modificare

 
Lucrare artistică a lui Mucha pe o bancnotă de 100 de coroane cehoslovace.

Mucha s-a căsătorit cu Maruška (Marie/Maria) Chytilová în 10 iunie 1906, la Praga. Cuplul a vizitat SUA din 1906 până în 1910, timp în care fiica lor, Jaroslava, s-a născut la New York. De asemenea, ei au avut un fiu, Jiří, (născut la 12 martie 1915 în Praga; a murit la 5 aprilie 1991, în Praga), care a devenit mai târziu jurnalist, scriitor, scenarist, autor de romane autobiografice și de studii ale operei tatălui său. Mucha s-a așteptat să câștige bani în SUA pentru a finanța proiectele sale naționaliste care să demonstreze cehilor că el nu s-a „vândut”.[22] El a fost asistat de către milionarul Charles R. Crane, care și-a folosit averea pentru a contribui la promovarea revoluțiilor și, după întâlnirea cu Thomas Masaryk, a naționalismului slav. Alphonse și familia sa s-au întors în Cehoslovacia și s-a stabilit în Praga, unde el a decorat clădirea teatrului și și-a folosit timpul și talentul pentru a realiza picturi murale în biroul primarului din Casa Municipala și în alte locuri din oraș și din afara sa. Atunci când Cehoslovacia și-a câștigat independența după Primul Război Mondial, Mucha a proiectat noile timbre poștale și bancnote, precum și alte documente guvernamentale pentru noul stat.

Le Pater modificare

Mucha a considerat că publicația Le Pater a fost capodopera sa imprimată și s-a referit la ea în ediția din 5 ianuarie 1900 a ziarului New York Sun, afirmând că și-a „pus [lui] sufletul în ea”. Imprimat la 20 decembrie 1899, Le Pater a fost examinarea ocultă de către Mucha a temelor din Rugăciunea către Domnul și doar 510 exemplare au fost realizate.[25]

Epopeea slavă modificare

 
Epopeea slavă a lui Mucha

Mucha a petrecut mulți ani lucrând la ceea ce el a considerat ca fiind capodopera artistică a vieții sale, Epopeea slavă (Slovanská epopej), o serie de douăzeci de tablouri imense ce ilustrau istoria poporului ceh și a slavilor, în general, pe care a dăruit-o orașului Praga în 1928. El a vrut să realizeze o astfel de serie, o celebrare a istoriei slave, încă de când era tânăr. Începând din 1963 și până în 2012, seria a fost expusă în castelul Moravský Krumlov din regiunea Moravia de Sud. Începând din 2012 ea este expusă în Galeria Națională organizată în Palatul Veletržní din Praga.[26]

 
Decorațiunile interioare ale lui Mucha în magazinul de bijuterii Georges Fouquet de pe rue Royale din Paris

Moartea modificare

Valul în creștere al fascismului de la sfârșitul anilor 1930 a făcut ca lucrările lui Mucha și naționalismul său slav să fie denunțate în presă ca „reacționare”. Când Armata Germană a intrat în Cehoslovacia în primăvara anului 1939, Mucha s-a aflat printre primele persoane ce au fost arestate de către Gestapo. Artistul îmbătrânit s-a îmbolnăvit de pneumonie în timpul interogatoriului său. Deși a fost eliberat în cele din urmă, sănătatea sa a fost deteriorată în urma acestei anchete. A murit la Praga la 14 iulie 1939, ca urmare a unei infecții pulmonare, și a fost înmormântat în cimitirul Vyšehrad.[20]

Moștenire modificare

Deși se bucură azi de o mare popularitate, stilul lui Mucha a fost considerat depășit la momentul în care a murit. Fiul său, Jiří Mucha, și-a dedicat o mare parte a vieții pentru a scrie cărți despre tatăl său pentru a atrage atenția asupra operei sale artistice. În propria lui țară, noile autorități nu au fost însă interesate de opera artistică a lui Mucha. Epopeea slavă a fost rulată și depozitată timp de douăzeci și cinci de ani înainte de a fi expusă la Moravský Krumlov, iar un muzeu Mucha a fost deschis la Praga, fiind administrat de nepotul său, John Mucha.[22]

Activitatea lui Mucha a continuat să producă treziri periodice a interesului unor ilustratori și artiști. Interesul față de stilul distinct al lui Mucha a cunoscut o puternică revigorare în timpul anilor 1960 (cu un interes general în Art Nouveau)[27] și este evidentă în mod deosebit în posterele psihedelice ale Hapshash and the Coloured Coat, numele colectiv al artiștilor britanici, Michael English and Nigel Waymouth, și Bob Masse.[28]

Activitatea lui Mucha l-a influențat mult pe pictorul stuckist Paul Harvey.[29]

Trupa Soilent Green a folosit o pictură a lui Mucha pentru coperta albumului Sewn Mouth Secrets.[30]

Unul dintre picturile lui Mucha, Quo Vadis sau alternativ Petronius și Eunice, a făcut obiectul unui litigiu în 1986. Sentința judecătorului detaliază o mare parte a vieții și activității lui Mucha.[31]

Printre multe alte realizări, Mucha a fost, de asemenea, cel care a reînviat Francmasoneria Cehă.[32]

Una dintre cele mai mari colecții de lucrări ale lui Mucha se află în posesia fostului jucător profesionist de tenis (ce a fost nr. 1 pe plan mondial) Ivan Lendl, care a început colecționarea lucrările sale după întâlnirea cu Jiří Mucha în 1982. Colecția sa a fost expus public pentru prima dată în 2013, la Praga.[33]

Galerie modificare

Note modificare

  1. ^ a b c d e f g h i https://hedendaagsesieraden.nl/2022/11/05/alphonse-mucha/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Encyclopédie du symbolisme[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ a b c https://www.theartstory.org/artist/mucha-alphonse/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ a b Alfons Maria Mucha (în engleză), RKDartists 
  6. ^ a b Alphonse Mucha, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  7. ^ a b Alphonse Mucha, SNAC, accesat în  
  8. ^ a b The Fine Art Archive, accesat în  
  9. ^ a b Artists + Artworks, accesat în  
  10. ^ „Alfons Mucha”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  11. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  12. ^ „Alfons Mucha”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  13. ^ BillionGraves 
  14. ^ Mucha at a glance (în engleză) 
  15. ^ a b c „Alfons Mucha”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  16. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  17. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  18. ^ "Mucha, Alphonse", Grove Dictionary of Art Online.
  19. ^ "New Town", Frommers Eastern Europe, p. 244.
  20. ^ a b „Mucha, Noted Artist, Dropped First Name; Death Due To Shock Caused By Germans' Seizure Of Prague”. New York Times. . Accesat în . The artist Mucha—he always signed his work without his given name, which he preferred to ignore—died here ... 
  21. ^ Patrick, Bade, Mucha, Parkstone Press, ISBN 978-1-78042-230-5
  22. ^ a b c d An Introduction to the Work of Alphonse Mucha and Art Nouveau Arhivat în , la Wayback Machine., lecture by Ian Johnston of Malaspina University-College, Nanaimo, BC.
  23. ^ Anna Dvorak. “Illustrations for Books and Periodicals.”, page 134 in Alphonse Mucha: The Complete Graphic Works. Ed. Anne Bridges. NY: Harmony, 1980.
  24. ^ Alphonse Mucha;Documents Decoratifs 1902
  25. ^ The Sun newspaper, 5 January 1900, citat în „Alphonse Mucha”. Century Guild Gallery. Arhivat din originalul de la . 
  26. ^ Jiřičná, Klára (). „Slav Epic finally on display”. The Prague Post. Arhivat din originalul de la . 
  27. ^ Fraser, Julie. H. "Recycling art" style2000.com.
  28. ^ Masse, Bob. "Bob Masse's 60's Rock and Roll Art and Concert Posters" Retrieved April 2011.
  29. ^ Milner, Frank ed. The Stuckists Punk Victorian, p.74, National Museums Liverpool, 2004. ISBN 1-902700-27-9
  30. ^ „Soilent Green”. Metal Blade Records. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  31. ^ „Project Posner”. Project Posner. Accesat în . 
  32. ^ „Tajné společenství v Čechách – zednáři” [Secret society in the Czech Republic - Freemasons] (în Czech). ČT24. . Accesat în . 
  33. ^ Ivan Lendl: Alphonse Mucha, retrieved 16 July 2014.

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Alfons Mucha