Alfonso al V-lea al Aragonului

Alfonso al V-lea al Aragonului
Portretul lui Alfonso al V-lea, atribuit lui Mino da Fiesole, Muzeul Luvru
Date personale
Poreclă	el Magnànim, den storslåtte
Născut	24 februarie 1396 Medina del Campo⁠(d), Castilia și León, Spania
Decedat	27 iunie 1458 (62 de ani) Castel dell'Ovo, Campania, Italia
Înmormântat	Monasterio de Poblet[*][[Monasterio de Poblet (monastery)|​]] Sepulcro de Alfonso V de Aragón[*][[Sepulcro de Alfonso V de Aragón |​]]
Părinți	Ferdinand I al Aragonului Eleanor of Alburquerque[*][[Eleanor of Alburquerque (Queen of Aragon (1374-1435))|​]]
Frați și surori	Sancho of Aragon[*][[Sancho of Aragon (master the Order of Alcántara)|​]] Eleanor de Aragon Maria of Aragon[*][[Maria of Aragon (Queen of Castile)|​]] Infante Henry, Duke of Villena[*][[Infante Henry, Duke of Villena (Infante of Aragon)|​]] Ioan al II-lea al Aragonului Infante Peter, Count of Alburquerque[*][[Infante Peter, Count of Alburquerque (Italian noble (1406-1438))|​]]
Căsătorit cu	Maria of Castile, Queen of Aragon[*][[Maria of Castile, Queen of Aragon (Queen consort of Aragon and Naples)|​]] (din 1415)
Număr de copii	4
Copii	Ferdinand I of Naples[*][[Ferdinand I of Naples (King of Naples)|​]] Maria of Aragon[*][[Maria of Aragon (Illegitimate daughter of King Alfonso V of Aragon)|​]] Ferdinand of Aragon[*][[Ferdinand of Aragon (illegitimate son of Alfonso V and Margaret of Híjar)|​]] Eleonora[*][[Eleonora (illegitimate daughter of Alfonso V of Aragon)|​]]
Religie	creștinism
Ocupație	suveran[*]​ om de stat
Limbi vorbite	limba spaniolă limba italiană limba latină limba catalană
Activitate
Porecle	el Magnànim den storslåtte
Partener(ă)	Margaret of Híjar[*][[Margaret of Híjar (mistress of king Alfonso V of Aragon)|​]] Giraldona Carlino[*][[Giraldona Carlino (mistress of king Alfonso of Aragon and mother of king Ferdinand I of Naples)|​]] Lucrezia d'Alagno[*][[Lucrezia d'Alagno (woman of noble birth with whom King Alphonso V of Naples had fallen in love in 1448)|​]]
Rude	Beatrice de Frangepan
Premii	Ordinul Lâna de Aur în grad de cavaler[*]​ Ordinul Jartierei

Alfonso al V-lea al Aragonului sau Alfonso cel Mărinimos sau Alfonso cel Mare (n. spre 1394 la Medina del Campo, în Spania - d. la 27 iunie 1458, la Neapole, în Italia) a fost rege al Aragonului sub numele de Alfonso al V-lea, al Valenciei sub numele de Alfonso al III-lea, al Sardiniei sub numele de Alfonso al II-lea, al Mallorcăi, al Siciliei, apoi al Celor Două Sicilii sub numele de Alfonso I, și conte al Barcelonei sub numele de Alfonso al IV-lea, al Roussillonului și al Cerdanyei sub numele de Alfonso I. A fost membru cofondator al Ordinului Dragonului.

În 1421, regina Ioana a II-lea de Napoli care nu avea copii l-a adoptat și l-a numit moștenitorul regatului Napoli. În Napoli, el l-a angajat pe faimosul Condottiero Braccio da Montone cu sarcina de a reduce rezistența rivalului său, Ludovic al III-lea de Anjou și a forțelor sale, conduse de Muzio Attendolo Sforza. Papa Martin al V-lea îl sprijinea pe Sforza, iar Alfonso și-a schimbat loialitatea religioasă către antipapa aragonez Benedict al XIII-lea. Când Sforza a abandonat cauza lui Loudovic, Alfonso părea să aibă toate probleme rezolvate, cu toate acestea, relația sa cu Ioana s-a înrăutăți brusc și în mai 1423, l-a arestat pe iubitul ei, Gianni Caracciolo, o figură puternică în instanța de judecată napolitană.

După o încercare eșuată de a o aresta pe regină, Ioana l-a chemat pe Sforza, care a învins armata aragoneză lângă Castelul Capuano în Napoli. Alfonso a fugit la Castel Nuovo, dar ajutorul unei flote de 22 de galere conduse pe Giovanni da Cardona a îmbunatățit situația sa. Sforza și Ioana au răscumpărat Caracciolo și s-au retras la cetatea de Aversa. Aici, ea a respins adoptarea ei de mai devreme și cu sprijinul lui Martin al V-lea, l-a numit pe Ludovic al III-lea moștenitor al ei.

Alfonso a oferit cea mai impresionantă artilerie a timpului cu care a asediat din nou Napoli. Asediul a început pe 10 noiembrie 1441 și s-a sfârșit pe 2 iunie în anul următor. După întoarcerea de René la Provence, Alfonso a redus ușor rezistența rămasa și și-a făcut intrarea triumfală în Napoli, pe 26 februarie 1443, ca monarh al unui regat pacificat. În 1446, el a cucerit Sardinia.

Alfonso, prin depunerea în mod oficial a domniei sale papalității, a obținut acordul de la Papa Eugen al IV-lea cum că Regatul Napoli trebuie să mergă la fiul său nelegitim, Ferdinand. El a murit în Castel dell'Ovo, în 1458, în timp ce planifica cucerirea Genovei. La momentul respectiv, Alfonso a fost în contradicție cu Calixt al III-lea, care a murit la scurt timp după aceea.

Galerie de imagini

• 
  Prima medalie a lui Alfonso al V-lea al Aragonului creată de Pisanello (avers)
• 
  Portretul regelui Alfonso al V-lea al Aragonului, realizat de Juan Vicente Macip, numit „Juan de Juanes” (1523 - 1579)
• 
  Statuia lui Alfonso al V-lea, la intrarea în Palatul Regal din Neapole
• 
  Real, emis sub Alfonso al V-lea cel Mărinimos; avers: bust încoronat, din față; revers: stema regală a Aragonului

Referințe

• "The Chronicle of Montpellier H119: Text, Translation and Commentary". In Erik Kooper. The Medieval Chronicle IV. Rodopi. p. 231. ISBN 978-90-420-2088-7. Retrieved 5 February 2013.
• The Encyclopaedia Britannica: A Dictionary of Arts, Sciences, Literature and General Information. At the University Press. p. 736.
• Girma Beshah and Merid Wolde Aregay, The Question of the Union of the Churches in Luso-Ethiopian Relations (1500–1632) (Lisbon: Junta de Investigações do Ultramar and Centro de Estudos Históricos Ultramarinos, 1964), pp. 13–4.
• O. G. S. Crawford (editor), Ethiopian Itineraries, circa 1400 – 1524 (Cambridge: the Hakluyt Society, 1958), pp. 12f.