Alfred de Musset
| Alfred de Musset | |
 Alfred de Musset | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Louis-Charles-Alfred de Musset-Pathay  |
| Născut | [2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16] Paris, Primul Imperiu Francez[2][3][17] |
| Decedat | (46 de ani)[2][3][4][18][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][19][15][16] Paris, Franța[2][3][17] |
| Înmormântat | Cimitirul Père-Lachaise[2][20][21] |
| Cauza decesului | cauze naturale[*] (Sifilis) |
| Părinți | Victor-Donatien de Musset-Pathay[*] |
| Frați și surori | Paul de Musset[*] |
| Cetățenie |  Franța |
| Etnie | Francezi |
| Ocupație | scriitor poet dramaturg romancier[*] bibliotecar[*] chess composer[*] |
| Limbi | limba franceză[1] |
| Studii | Liceul Henri IV[*] |
| Mișcare/curent literar | romantism |
| Opere semnificative | Les Caprices de Marianne[*] |
| Note | |
| Premii | Legiunea de Onoare în grad de cavaler[*] Concours général[*] |
| Semnătură | |
 | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Alfred de Musset (n. ,[2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16] Paris, Primul Imperiu Francez[2][3][17] – d. ,[2][3][4][18][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][19][15][16] Paris, Franța[2][3][17]) a fost un scriitor și dramaturg francez recunoscut ca unul dintre reprezentanții marcanți ai romantismului în această țară.
Scrierile sale au ca temă predilectă meditația asupra condiției creației artistice și aversiunea față de mediocritatea burgheziei. În special în poezie, a ilustrat predispoziții sufletești contradictorii, capriciile sentimentului erotic în aspirația spre fericire, înclinația romantică a răului veacului (mal du siècle) și dialogul dintre poet și muze.
A rămas cunoscut și pentru relațiile sale afective cu scriitoarele George Sand și Louise Colet. Romanului său autobiografic „Confesiunea unui copil al secolului” („La Confession d'un enfant du siècle”), George Sand îi replică prin romanului epistolar „Ea și el” („Elle et Lui”). O jumătate de an mai târziu, Paul de Musset simte nevoia să îi ia apărarea fratelui vizat nu altfel decât prin romanul „El și ea” („Lui et Elle”). Ecourile acestor relații de famile ajunse publice vor fi sintetizate de Louise Colet prin romanul „Ei” („Lui”).
ScrieriModificare
PoezieModificare
- 1831: Cântec ("Chanson")
- 1833: Rolla
- 1835 - 1837: Nopțile ("Les nuits")
- 1839: Niciodată ("Jamais")
- 1840: Poezii complete ("Poésies complètes")
- 1840: Tristețe ("Tristesse")
- 1850: Poezii noi ("Poésies nouvelles")
TeatruModificare
- 1833: Un spectacol în fotoliu ("Un spectacle dans un fauteuil")
- 1833: Capriciile Mariannei ("Les Caprices de Marianne")
- 1834: Cu dragostea nu-i de glumit ("On ne badine pas avec l'amour")
- 1834: Lorenzaccio
- 1834: Fantasio
- 1836: Să nu spui vorbe mari ("Il ne faut jurer de rien")
Roman și nuveleModificare
EseisticăModificare
NoteModificare
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d e f g h i La sculpture dans les cimetières de Paris, 1897[*], p. 106 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b c d e f g h „Alfred de Musset”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d Alfred de Musset, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b c d Alfred de Musset, SNAC, accesat în
- ^ a b c d Alfred De Musset, Internet Broadway Database, accesat în
- ^ a b c d Alfred de Musset, Enciclopédia Itaú Cultural, accesat în
- ^ a b c d Alfred de Musset, Find a Grave, accesat în
- ^ a b c d Alfred de Musset, International Music Score Library Project, accesat în
- ^ a b c d Alfred de Musset, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
- ^ a b c d Louis Charles Alfred de Musset, Who Named It?, accesat în
- ^ a b c d Alfred de Musset., Babelio, accesat în
- ^ a b c d Alfred de Musset, Filmportal.de, accesat în
- ^ a b c d Alfred de Musset, BD Gest', accesat în
- ^ a b c d Alfred Musset, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b c d Мюссе Альфред де, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ a b Alfred de Musset (în engleză), RKDartists
- ^ a b Louis Charles Alfred called Alfred de Musset, Benezit Dictionary of Artists, accesat în
- ^ Le cimetière du Père-Lachaise, p. 260
- ^ Deux siècles d'histoire au Père Lachaise[*], p. 584 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)