Alfred de Musset
| Alfred de Musset | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Louis-Charles-Alfred de Musset-Pathay  |
| Născut | [1][2][3][4][5] Paris, Primul Imperiu Francez[3][6][7][8] |
| Decedat | (46 de ani)[1][2][3][4][5] Paris, Franța[3][6][7][8] |
| Înmormântat | Cimitirul Père-Lachaise[6][9][10] Grave of Alfred de Musset[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (sifilis) |
| Părinți | Victor-Donatien de Musset-Pathay[*] |
| Frați și surori | Paul de Musset[*] |
| Cetățenie |  Franța[11] |
| Ocupație | scriitor poet dramaturg romancier[*] bibliotecar chess composer[*] |
| Limbi vorbite | limba franceză[1][12] |
| Studii | Liceul Henri IV |
| Limbi | limba franceză |
| Mișcare/curent literar | romantism |
| Opere semnificative | Les Caprices de Marianne[*] |
| Note | |
| Premii | Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*] concours général[*] prix Maillé-Latour-Landry[*] |
| Semnătură | |
 | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Alfred de Musset (n. , Paris, Primul Imperiu Francez – d. , Paris, Franța) a fost un scriitor și dramaturg francez recunoscut ca unul dintre reprezentanții marcanți ai romantismului în această țară.
Încă din adolescență a fost inflențat de romantism și prima piesă o scrie la 20 de ani.[13]
Scrierile sale au ca temă predilectă meditația asupra condiției creației artistice și aversiunea față de mediocritatea burgheziei. În special în poezie, a ilustrat predispoziții sufletești contradictorii, capriciile sentimentului erotic în aspirația spre fericire, înclinația romantică a răului veacului (mal du siècle) și dialogul dintre poet și muze.
A rămas cunoscut și pentru relațiile sale afective cu scriitoarele George Sand și Louise Colet. Romanului său autobiografic „Confesiunea unui copil al secolului” („La Confession d'un enfant du siècle”), George Sand îi replică prin romanului epistolar „Ea și el” („Elle et Lui”). O jumătate de an mai târziu, Paul de Musset simte nevoia să îi ia apărarea fratelui vizat nu altfel decât prin romanul „El și ea” („Lui et Elle”). Ecourile acestor relații de famile ajunse publice vor fi sintetizate de Louise Colet prin romanul „Ei” („Lui”).
Scrieri
modificare
Poezie
modificare- 1831: Cântec („Chanson”)
- 1833: Rolla
- 1835 - 1837: Nopțile ("Les nuits")
- 1839: Niciodată ("Jamais")
- 1840: Poezii complete ("Poésies complètes")
- 1840: Tristețe ("Tristesse")
- 1850: Poezii noi ("Poésies nouvelles")
Teatru
modificare- 1833: Un spectacol în fotoliu („Un spectacle dans un fauteuil”)
- 1833: Capriciile Mariannei ("Les Caprices de Marianne")
- 1834: Cu dragostea nu-i de glumit ("On ne badine pas avec l'amour")
- 1834: Lorenzaccio
- 1834: Fantasio
- 1836: Să nu spui vorbe mari ("Il ne faut jurer de rien")
Roman și nuvele
modificareEseistică
modificareNote
modificare- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Alfred de Musset, Enciclopédia Itaú Cultural, accesat în
- ^ a b c d „Alfred de Musset”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Alfred de Musset, BD Gest', accesat în
- ^ a b Alfred Musset, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b c Henry Jouin, La sculpture dans les cimetières de Paris, 1897[*], p. 106 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b Мюссе Альфред де, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ a b Archivio Storico Ricordi, accesat în
- ^ Le cimetière du Père-Lachaise, p. 260
- ^ Deux siècles d'histoire au Père Lachaise[*], p. 584 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Enciclopedia Universală Britannica. Litera. . p. 29.