Ambasada Republicii Polone la București

Ambasada Republicii Polone la București
Clădire
Oraș	București
Țară	România
Adresă	Aleea Alexandru 23
Coordonate	44.456972222222°N 26.089555555556°E ({{PAGENAME}})
Site web
site web oficial

Ambasada Republicii Polone la București – misiunea diplomatică poloneză în capitala României.

Organizare

• Secția Politico-Economică
• Secția Consulară
• Secția Administrativ-Financiară
• Atașatul Apărării

Consulate onorifice

• Consulatul Onorific al Republicii Polone la Brașov – Consul Onorific Janusz Szaliński
• Consulatul Onorific al Republicii Polone la Cluj-Napoca – Consul Onorific Mihaela-Monica Călușer

Istoria misiunii diplomatice

Stabilirea oficială a relațiilor diplomatice dintre Polonia și România a avut loc odată cu depunerea scrisorilor de acreditare de către contele Aleksander Skrzyński regelui Ferdinand I în data de 22 iunie 1919. Această dată este considerată și începutul oficial al funcționării Legației Poloneze în Regatul României.

După izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Ambasada sub conducerea lui Roger Raczyński a jucat un rol important în evacuarea autorităților civile și militare poloneze în România. Misiunea a avut grijă de zeci de mii de refugiați polonezi internați pe teritoriul României. De asemenea, a contribuit ulterior în mare măsură la demararea acțiunii de evacuare, în cadrul căreia mulți reprezentanți ai statului polonez, în frunte cu președintele Ignacy Mościcki, au părăsit teritoriul României.

De la începutul anului 1940, misiunea s-a confruntat cu dificultăți tot mai mari din cauza presiuniilor în creștere ale Germaniei asupra autorităților române. La 4 noiembrie 1940 a avut loc închiderea definitivă a misiunii, evacuarea personalului diplomatic și, în consecință, ruperea relațiilor diplomatice. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, relațiile diplomatice au fost restabilite la 13 august 1945. La 8 aprilie 1946, însărcinat cu afaceri al ambasadei Stefan Wengierow a prezentat Ministerului Afacerilor Externe scrisori de introducere.

În perioada interbelică, Ambasada de la București a găzduit o serie de distinși diplomați și reprezentanți ai celei de-a Doua Republici Polone. Din octombrie 1921 până în noiembrie 1922, funcția de atașat militar la București a fost îndeplinită de colonelul Bolesław Wieniawa-Długoszowski – adjutantul mareșalului Piłsudski, unul dintre cele mai interesante personaje ale celei de-a Doua Republici Polone, ulterior ambasador la Roma.

De asemenea, în perioada imediat premergătoare izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, pe post de secretar personal al ambasadorului Roger Raczyński a venit la București Jerzy Giedroyć, cunoscut mai târziu drept fondator al celebrului lunar polonez “Kultura”, publicat de emigranții din Polonia comunistă. Giedroyć a rămas în capitala României după evacuarea personalului diplomatic și a condus Biroul Polonez pe lȃngă Legația Chile, căruia i-a fost încredințată reprezentarea intereselor poloneze în România. Giedroyć a părăsit Bucureștiul împreună cu diplomații britanici în februarie 1941, după ce Marea Britanie a rupt relațiile diplomatice cu România.

Sediul Ambasadei

După acreditarea oficială a trimisului Aleksander Skrzyński în iunie 1919, legația poloneză a obținut un sediu pe Calea Victoriei. În clădirea cu nr. 129, cunoscută până astăzi sub numele de Casa Hristu, reprezentanța poloneză a funcționat până în 1924. Pentru următorii patru ani, legația s-a mutat în casa de la Șoseaua Kiseleff nr. 49 (în prezent nr. 47), deținută de un diplomat și ulterior de două ori ministru de externe al Regatului României – Nicolae Titulescu.

Creșterea prețurilor chiriilor pe piața imobiliară din București a determinat autoritățile poloneze să ia decizia de a achiziționa un imobilul destinat sediului legației. A fost aleasă proprietatea de pe Aleea Alexandru 23 (atunci 21), construită în 1916, adresa la care legația s-a mutat în 1928. Ȋn data de 11 iulie 1929 a fost finalizată tranzacția de cumpărare în valoare de 14 milioane de lei.

Reprezentanțe istorice ale Republicii Polone în România

În perioada interbelică, pe teritoriul Regatului României au funcționat oficii consulare în următoarele orașe:

• Brăila: consulat onorific (1927–1930, 1937–1939)
• Cernăuți: consulat onorific (1919–1920), consulat (1921–1940)
• Galați: consulat (1920–1931), filială a Consulatului Republicii Polone din București (1933–1934), consulat onorific (1935–1940)
• Chișinău: consulat onorific (1919–1922), consulat (1923–1940)
• Cluj: agenție consulară (1936–1940)
• Constanța: consulat onorific (1935–1939)

Reprezentanții diplomatici ai Republicii Polone în România

1919 -1940 (închiderea misiunii)
22 VI 1919	–	2 V 1923	Aleksander Skrzyński (trimis)
16 XII 1922	–	2 V 1923	Paweł Jurjewicz (însărcinat cu afaceri)
21 V 1923	–	13 XI 1923	Paweł Jurjewicz (trimis)
13 XII 1923	–	18 XII 1926	Józef Wielowieyski (trimis)
9 V 1927	–	4 XI 1932	Jan Szembek (trimis)
2 II 1933	–	30 IV 1938	Mirosław Arciszewski (trimis)
31 V 1938	–	5 XI 1940	Roger Raczyński (ambasador)
Od 1946
8 IV 1946	–	14 VIII 1947	Stefan Wengierow (însărcinat cu afaceri)
14 VIII 1947	–	15 I 1951	Piotr Szymański (ambasador)
13 II 1951	–	31 V 1955	Wojciech Wrzosek (ambasador)
10 VI 1955	–	4 IX 1957	Jan Izydorczyk (ambasador)
5 XI 1957	–	30 III 1963	Janusz Zambrowicz (ambasador)
26 IV 1963	–	1 II 1968	Wiesław Sobierajski (ambasador)
13 II 1968	–	4 X 1973	Jaromir Ochęduszko (ambasador)
15 XI 1973	–	10 V 1979	Władysław Wojtasik (ambasador)
12 VI 1979	–	28 I 1981	Jerzy Kusiak (ambasador)
3 III 1981	–	23 VI 1983	Bolesław Koperski (ambasador)
19 VIII 1983	–	21 V 1988	Bolesław Stachura (ambasador)
11 VII 1988	–	24 VII 1990	Jerzy Woźniak (ambasador)
7 IX 1991	–	27 IX 1992	Zygmunt Komorowski (ambasador)
26 III 1993	–	9 VII 1999	Bogumił Luft (ambasador)
9 IX 1999	–	26 IX 2003	Michał Klinger (ambasador)
3 X 2003	–	4 IX 2008	Jacek Paliszewski (ambasador)
7 IX 2008	–	29 X 2010	Wojciech Zajączkowski (ambasador)
13 VI 2011	–	17 VII 2015	Marek Szczygieł (ambasador)
10 IX 2015	–	31 VIII 2019	Marcin Wilczek (ambasador)
29 VII 2020	–	5 II 2023	Maciej Lang (ambasador)
VIII 2023	–		Paweł Soloch (ambasador)

Bibliografie

• AAN, MSZ, 6370, list M. Arciszewskiego do T. Schaetzla, 12 III 1934.
• Bąk T., Polish-Romanian Military Cooperation, w: International Conference Knowledge-based Organization Nr 1/2018.
• Bułhak H., Początki sojuszu polsko-rumuńskiego i przebieg rokowań o konwencję wojskową w latach 1919–1921, w: Dzieje Najnowsze, Rocznik V, 1973.
• Burakowski A., Na ile Rumunia może być partnerem Polski?. Data dostępu: 21.10.2021.
• Burakowski A., Poland and Romania: The Loyal Republic and the Maverick. Data dostępu: 19.10.2021.
• Ceranka P., Szczepanik K., Urzędy konsularne Rzeczypospolitej Polskiej 1918–1945. Informator archiwalny, Warszawa 2020.
• Dranga O., Polsko-rumuńska współpraca to geostrategiczna rzeczywistość. Data dostępu: 18.10.2021.
• Dubicki A., Ambasada Rzeczypospolitej Polskiej w Rumunii, Bukareszt 2016.
• Dubicki A., Dzieje polskiej placówki dyplomatycznej w Bukareszcie (1919–1940), Łódź 2014.
• Dubicki A., Współpraca polsko-rumuńska w ramach RWPG do roku 1962, w: Studia środkowoeuropejskie i bałkanistyczne, Polska Akademia Umiejętności, Tom XXV/2017.
• Kotulewicz-Wisińska K., Stosunki polsko-rumuńskie w latach 2009–2017. Wybrane problemy, w: Krakowskie Studia Małopolskie nr 23/2108.
• Łapaj-Kucharska J., Wybrane aspekty stosunków polsko-rumuńskich na płaszczyźnie politycznej w kontekście członkostwa w Unii Europejskiej, w: Kubin T., Łapaj-Kucharska J., Okraska T. Wokół teoretycznych i praktycznych aspektów stosunków międzynarodowych, Katowice 2020.
• Pacuła P., Polsko-rumuńska współpraca obronna. Stan obecny i perspektywy, w: Bezpieczeństwo Narodowe III/2015.
• Roman Jr T., Gestapo și KGB în Aleea Alexandru 23. Data dostępu: 13.10.2021.
• Walczak H., Józef Piłsudski wobec sojuszu Polski z Rumunią w okresie międzywojennym, w: Przegląd Zachodniopomorski, Rocznik XXXIII, 3/2018.
• Żerko S., Kryzys w stosunkach między Polską a Rumunią w latach 1934–1936, w: Dzieje Najnowsze 2/2016.